România și criza kerosenului din Europa
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a afirmat că Europa se confruntă cu o criză de kerosen din cauza blocării importurilor din Kuweit și a problemelor din zona Golfului. România, însă, are șanse reduse să fie afectată și ar putea chiar beneficia economic de pe urma acestei situații. Companiile aeriene europene au început să anuleze zboruri din lipsă de kerosen, iar tensiunile din Orientul Mijlociu influențează aprovizionarea.
Cauzele crizei de kerosen
Chisăliță a explicat că problema actuală este rezultatul unei decizii strategice vechi a Uniunii Europene de a depinde de importuri pentru kerosen. Aproape 50% din kerosenul utilizat în Uniunea Europeană este importat, iar Kuweitul era cel mai mare furnizor, având în vedere că fluxurile au fost întrerupte de o lună și jumătate. În lipsa acestor importuri, statele europene consumă stocurile comerciale existente, care sunt limitate și nu beneficiază de un regim similar cu cel al altor produse petroliere.
Impactul asupra Europei
Uniunea Europeană consumă anual aproximativ 80 de milioane de tone de kerosen, iar restricțiile din Strâmtoarea Ormuz complică și mai mult situația, afectând atât aprovizionarea cu kerosen, cât și cu țiței. Chisăliță a subliniat că aviația este cel mai vulnerabil sector, depinzând aproape exclusiv de kerosen pentru operarea avioanelor.
Avantajele României în criza kerosenului
România se află într-o poziție mai bună comparativ cu alte state europene datorită unor factori cheie. În primul rând, traficul aerian din România nu este atât de dezvoltat, ceea ce duce la un consum mai mic de kerosen. În al doilea rând, România dispune de trei rafinării capabile să producă kerosen. De asemenea, o pătrime din necesarul de țiței al României provine din producția internă, iar fluxurile de țiței nu sunt afectate de situația din Golful Persic.
Astfel, Chisăliță a estimat că România nu se va confrunta cu o criză a kerosenului și că ar putea beneficia economic de pe urma cererii mari de kerosen la nivel european, care ar putea conduce la o creștere semnificativă a prețului.
Măsuri de reducere a impactului scumpirilor
Referitor la măsurile guvernamentale pentru a diminua efectele scumpirilor la combustibili, Chisăliță a considerat că recomandările Fondului Monetar Internațional sunt justificate, dar aplicarea acestora ar trebui să fie diferențiată. Este necesară o abordare prudențială, care să vizeze sectoarele esențiale, precum agricultura, transporturile și serviciile publice.
Concluzie
În concluzie, România are avantajul producției interne de kerosen și a unei dependențe mai reduse de importuri, ceea ce îi permite să navigheze mai bine în contextul crizei kerosenului care afectează Europa.