Majoritatea cetățenilor României rămâne favorabilă integrării europene, dar entuziasmul s-a temperat semnificativ. Un sondaj recent arată că 67% dintre români au o opinie pozitivă despre Uniunea Europeană, dar doar 30% declară încredere totală. În același timp, 31% exprimă rezerve sau opoziție deschisă, iar potrivit unui referendum ipotetic privind ieșirea din bloc, cifra dizidenților ar fi substanțială.
Sprijinul pentru Europa scade, dar rămâne majoritar
Datele sondajului realizat de IRES relevă o imagine complexă a sentimentelor orașenilor față de apartenența continentală. Doi din trei cetățeni care menționează atitudinea pozitivă reprezintă o majoritate clară, însă tendința de scădere este evidentă. În 2016, procentajul celor care credeau că țara a beneficiat din aderare era de 62%. Astazi, această proporție a coborât la 47%, marcând o eroziune de cincisprezece puncte procentuale într-un deceniu.
Această cădere nu reflectă o rupere drastică, ci mai degrabă o reevaluare sobră. Aproape trei din zece români (29%) adoptă o poziție echilibrată: recunosc beneficiile economice și de mobilitate, dar observă pierderile legate de migrația forței de muncă calificate și presiuni asupra bugetelor locale.
Beneficiile percepute și îngrijorările concrete
Imaginea pozitivă a Europei pentru români se ancorează în realități tangibile. Libertatea de a munci, studia și locui în alte state membre, accesul la standarde europene în educație și salarizare, precum și ocazii de investiții rămân argumente principale în favoarea integrării. Aceste avantaje sunt simțite direct de milioane de familii cu membri în diaspora sau cu venituri dependente de mobilitate profesională.
Contrabalansând aceste beneficii, românii identifică costuri ponderate. Inflația, volatilitatea prețurilor la energie și alimente, strămutarea generațiilor tinere către vest și capacitatea percepută ca insuficientă a instituțiilor europene de a răspunde crizelor actuale generează frustrare. Securitatea și stabilitatea geopolitică, probleme amplificate de conflictele de pe continent, adâncesc anxietatea cu privire la viitorul național.
Critica europeană găsește teren receptiv
Un rezultat care trebuie analizat cu atenție: 44% dintre români declară că sunt de acord cu discursurile critice la adresa Uniunii Europeană, în special acelea cu tonalitate suveranistă. Aceasta nu înseamnă, neapărat, că acești cetățeni doresc ieșirea din bloc — mai degrabă, ar dori o reformă a relației. Doar 9% consideră că atacurile la UE sunt total justificate, ceea ce sugerează că majoritatea doritor de schimbare nu respinge complet proiectul european.
Discursurile ce promovează o abordare de tip „prioritar național” găsesc ecou în contextul precarității economice și al sentimentului că beneficiile nu sunt distribuite echitabil. Electoratul răspunde la mesajele care aduc în discuție sacrificiile tinerilor și drenajul de talente, probleme reale care nu pot fi ignorate de către factorii de decizie.
Informarea și lipsa acesteia
O problematică notabilă apare din datele sondajului: doar 55% dintre români se consideră informați adecvat despre mecanismele și implicațiile apartenenței la Uniunea Europeană. Această carență de cunoștințe solide deschide ușa manipulării și simplificărilor excesive ale unor probleme complexe. Atunci când cetățenii nu dispun de informații complete și corecte, sunt mai vulnerabili la narativele extreme, fie ele pro-europene sau anti-europene.
Deficitul de comunicare transparentă din partea instituțiilor și unei părți semnificative din media agravează polarizarea. Un efort concentrat pentru educație civică și claritate cu privire la drepturi și obligații în cadrul blocului ar putea consolida înțelegerea și, posibil, încrederea.
Rezultatele sondajului pictează o populație care nu refuză Europa, ci o cere cu mai multă responsabilitate și rezultate măsurabile. Sprijinul rămâne intact, dar exigența a crescut.