Președintele Nicușor Dan a depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate privind modificările aduse legislației care reglementează plafoanele de cheltuieli pentru administratori și directori în întreprinderile publice cotate la bursă. Actul încheiat miercuri, 30 aprilie, contestă articolele introduse prin Legea de aprobbare a OUG 73/2018, care ar deschide calea unor despagubiri nemaiîncadrate în limitele anterioare.
Modificarea legislativă și conținutul sesizării
Textul contestat introduce o excepție în Ordonanța de Urgență 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Noua prevedere exclude din categoria beneficiilor supuse plafonării costurile cu reprezentarea, deplasarea, cazarea și diurnele ale membrilor organelor de conducere, atunci când acestea sunt legate direct de exercitarea mandatului lor. Anterior, asemenea cheltuieli erau limitate la două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an calendaristic.
Argumentele contestației constituționale
Conform sesizării depuse la Curtea Constituțională, modificarea legislativă creează premisele unei cheltuieli fără limite în cadrul companiilor controlate de stat. Președintele susține că, prin excluderea acestor costuri din categoria beneficiilor plafonabile, legiuitorul deschide poarta unor decontări arbitrare sub motivația „exercitării mandatelor”. Argumentul esențial din sesizare evidențiază că, deși formal aceste sume nu mai sunt numite beneficii, ele constituie de fapt avantaje materiale concrete care, prin eliminarea plafonului, pot servi ca instrument pentru a ocoli restricțiile anterioare.
Riscuri financiare și interpretări potențiale
Sesizarea sublinează că mecanismul introdus permite discreționaritate nejustificată în stabilirea și decontarea acestor cheltuieli. Fără limite clare, administratorii și directorii pot solicita rambursări pentru o gamă largă de costuri, interpretând elastic noțiunea de „exercitare a mandatului”. Acest cadru legal ambiguu poate genera risipă de resurse publice și dezechilibre în alocarea fondurilor societăților de stat, în special ale celor cu acțiuni negociate pe piața de capital.
Contextul deciziei constituționale
Curtea Constituțională va trebui să analizeze dacă această prevedere legislativă respectă principiile echității, transparenței și utilizării eficiente a bunurilor publice. Decizia instanței supreme ar putea stabili o jurisprudență importantă privind metodele prin care legiuitorul poate modifica cadrele de control al cheltuielilor în sectorul public. Măsurile de monitorizare și verificare din interior ale companiilor devin critice în contextul unor prevederi legislative cu grad înalt de elasticitate interpretativă.
Inițiativa legislativă discutată reflectă tensiunile dintre autonomia decizională a organelor de conducere din societățile de stat și necesitatea de protecție a resurselor publice de la gestionare abuzivă. Rezultatul deliberării constituționale va indica măsura în care instanța supremă va permite deviații de la principiile tradiției de rigoare bugetară în sectorul controlat de stat.
Foto: PJ Gal-Szabo / Unsplash