Sărbătoarea Înălțării Domnului
La 40 de zile după Învierea Domnului, Biserica Ortodoxă prăznuiește sărbătoarea Înălțării Domnului, marcată cu cruce roșie în calendar. Această sărbătoare are o semnificație liturgică profundă, încheind perioada pascală și pregătind credincioșii pentru Cincizecime, sărbătoarea Rusaliilor, care va fi celebrată pe 8 iunie 2025.
În cadrul calendarului ortodox din luna mai, Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Prin deciziile adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anii 1999 și 2001, această zi a fost declarată Ziua Eroilor, fiind recunoscută oficial ca sărbătoare națională bisericească, în semn de cinstire a celor care s-au jertfit pentru credință, neam și țară.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului
Înălțarea Domnului face parte dintr-un trio fundamental de evenimente din calendarul creștin, alături de Răstignire și Înviere. Praznicul Înălțării este însoțit de tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie în multe comunități din România. Un element central al acestei zile este participarea la Sfânta Liturghie, unde are loc pomenirea eroilor neamului, conform rânduielilor bisericești.
În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută drept „Ispas”, nume derivat de la un cioban care, conform legendei, a fost martor la Înălțarea Domnului și a povestit celor din sat cele văzute.
Tradiții legate de darurile oferite
Credincioșii ortodocși se pregătesc sufletește pentru acest praznic, venind la biserică și oferind daruri materiale și spirituale în memoria celor care au plecat dintre noi. Conform tradiției, în pachetele cu daruri de pomană se împart cireșe, primele fructe coapte din sezonul cald, simbolizând viața nouă și renăscută. Aceste daruri sunt oferite lui Dumnezeu și în memoria celor adormiți.
Tradiția populară stipulează că nu se consumă din pachetele cu mâncare înainte ca acestea să fie sfințite de preot. De asemenea, se împărțesc colivă și se fac parastase, iar atmosfera de sărbătoare trebuie să dăinuie pentru toți.
Rugăciuni recomandate
Crezul este una dintre cele mai importante rugăciuni din tradiția creștină, rostită la fiecare Sfântă Liturghie. La mijlocul rugăciunii se află pasajul care face referire la praznicul Înălțării: „Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.” Această expresie subliniază credința că Iisus Hristos, după Înviere, S-a înălțat la cer, deschizând calea către Împărăția cerurilor.
Obiceiuri de sfințire
În ziua Înălțării, se sfințesc frunzele de nuc și ramurile de tei, care au o semnificație simbolică profundă. Aceste ramuri sunt considerate elemente de protecție și binecuvântare, folosite pentru a apăra gospodăria de influențe negative. Ramurile sfințite sunt așezate la icoane sau la feronerie, având rolul de a aduce noroc și liniște. Nucul, simbol al fertilității, este asociat cu binecuvântarea recoltelor și a sănătății.
Interdicții de Înălțarea Domnului
Pe plan etnografic, Înălțarea este marcată de interdicții tradiționale. Se recomandă evitarea activităților gospodărești precum spălatul sau muncile agricole, considerându-se că acestea sunt de rău augur în această zi cu profunde conotații spirituale. Credincioșii sunt îndemnați să participe la Sfânta Liturghie, iar cei care nu pot face acest lucru sunt sfătuiți să aprindă o lumânare și să tămâieze casa.
În această zi, nu se oferă sare din casă, deoarece acest gest simbolizează pierderea norocului. De asemenea, se consideră că persoanele decedate în această zi ajung direct în Rai. În tradiție, se oferă de pomană ouă roșii, cozonac, pască și alte preparate specifice sărbătorii pascale, iar familiile merg la cimitir pentru a aprinde lumânări la mormintele celor adormiți.
Concluzie
Sărbătoarea Înălțării Domnului precede Rusaliile, o altă celebrare importantă din calendarul creștin, când Sfântul Duh S-a pogorât asupra apostolilor, transformându-i în vestitori ai Evangheliei. Această sărbătoare este o oportunitate de reflecție, recunoștință și comuniune spirituală pentru toți credincioșii.