Acordul UE-Mercosur: Impactul negativ asupra agriculturii din România
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur este adesea descris ca o victorie a comerțului și a piețelor deschise. Cu toate acestea, conform analizei realizate de organizația GRAIN, acest acord poate avea efecte devastatoare asupra agriculturii, mediului și fermierilor din România.
Comerțul ecologic și costurile sale
Graficul GRAIN subliniază că acordul va stimula semnificativ comerțul în sectoarele agricole cu cel mai mare impact climatic, cum ar fi carnea de vită, soia și produsele lactate industriale. Creșteri prognozate de +1200% la lapte praf degresat, +710% la brânzeturi, +540% la etanol și +50% la carne de vită indică o reconfigurare a fluxurilor comerciale globale, favorizând producția intensivă din America de Sud.
Filozofia acestui acord prioritizează comerțul global în detrimentul agriculturii locale, punând fermierii români într-o poziție vulnerabilă.
Amenințarea pentru agricultura românească
Agricultura din România este caracterizată printr-o structură fragmentată, subcapitalizată și dependentă de costurile locale. Intrarea masivă a cărnii de vită și a altor produse din America de Sud va genera presiune pe prețuri, afectând fermierii care deja se confruntă cu dificultăți. Acest tip de competiție nu este echitabil, având în vedere fermele gigantice din Brazilia sau Argentina și standardele de mediu mai relaxate.
Contradicții cu Politica Agricolă Comună
Acordul UE-Mercosur contrazice Politica Agricolă Comună (PAC), care impune fermierilor români să respecte reguli stricte, în timp ce deschide piața pentru produse provenite din zone cu defrișări masive și amprentă de carbon ridicată. Mesajul pentru agricultorii români este clar: trebuie să respecte regulile, în timp ce piața este deschisă pentru alte produse.
Consecințe economice și sociale
România se confruntă deja cu un deficit pe lanțul valoric agricol, având tendința de a exporta materie primă ieftină și de a importa produse procesate scumpe. Acordul va adânci această problemă, provocând falimentarea fermelor mici și mijlocii, abandonarea terenurilor și depopularea rurală.
Suveranitate alimentară și riscuri strategice
Acordul ridică probleme serioase de suveranitate alimentară, având în vedere crizele geopolitice și perturbările lanțurilor de aprovizionare. Sacrificarea agriculturii locale pentru comerțul global este o eroare strategică majoră, având implicații asupra securității naționale și stabilității sociale.
Concluzie
Acordul UE-Mercosur, deși poate părea favorabil în statistici, aduce presiuni semnificative asupra fermierilor români, distorsiuni de piață și riscuri economice considerabile. Agricultura românească plătește prețul pentru prioritizarea comerțului în detrimentul sustenabilității locale.