Criza de identitate a României
România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de identitate de după 1989, conform expertului în politică externă Dan Dungaciu, recent ales prim-vicepreședinte AUR. Acesta subliniază că țara a devenit aproape invizibilă pe scena internațională, lipsită de direcție și influență, incapabilă să-și apere interesele.
Politica externă a României
Dungaciu caracterizează politica externă a României drept „de tip chelner”, în care țara reacționează automat la solicitările altora, fără a negocia sau a avea o viziune clară. El afirmă că România este o națiune „în derivă”, fără busolă și fără respect pe plan internațional. Niciun alt stat nu mai consideră România o forță semnificativă.
Critica atitudinii diplomatice
În analiza sa, Dungaciu afirmă că reprezentarea României în lume este lamentabilă. El observă că, în loc să fie respectată, România este privită cu indiferență. Critica sa se axează pe faptul că România s-a deznaționalizat, iar identitatea națională a fost înlocuită cu o atitudine de subordonare.
Consecințele atitudinii actuale
Dungaciu avertizează că, din cauza acestei atitudini, România nu a obținut avantaje semnificative pe plan internațional. Lașitatea și tacticile amorale nu se răsplătesc, iar acest lucru a dus la o pierdere a identității naționale și la un sentiment de neglijare în raport cu propriul stat și popor.
Concluzie
Critica adusă de Dan Dungaciu subliniază o problemă profundă în politica externă a României, cu implicații negative asupra statutului său internațional și asupra identității naționale, ceea ce poate afecta pe termen lung poziția țării în lume.