Pensiile speciale, povara României
Pensiile speciale au fost introduse în România în 1997 și au devenit un subiect controversat și de neclintit în sistemul judiciar. Guvernele succesive au încercat, uneori cu determinare, alteori superficial, să elimine aceste privilegii, dar s-au lovit de rezistența sistemului judiciar. Valeriu Stoica, unul dintre părinții pensiilor speciale și fost ministru al Justiției, a recunoscut recent că regretă introducerea acestora.
Introducerea pensiilor speciale
În 1997, Guvernul condus de Victor Ciorbea, cu Valeriu Stoica ca ministru al Justiției, a modificat Legea nr. 92/1992 pentru a oferi magistraților privilegii. Argumentul principal era că sistemul judiciar se afla într-o situație critică și că magistrații aveau nevoie de garanții sociale speciale pentru a fi protejați de influențe externe.
Beneficiile introduse atunci includeau:
- Pensia de serviciu pentru magistrații cu minimum 25 de ani vechime, în cuantum de 80% din venitul net.
- Indemnizație egală cu 5 salarii nete pentru cei cu 20 de ani vechime.
- Călătorii reduse cu 50% și transport gratuit în perioada concediului.
Valeriu Stoica a declarat că, deși scopul era salvarea justiției, măsurile au dus la abuzuri și interpretări greșite.
Extinderea pensiilor speciale
După 1997, alte categorii au beneficiat de pensii speciale: personalul Curții de Conturi (2004), personalul diplomatic și consular (2005), parlamentarii (2006), grefierii și personalul auxiliar din instanțe (2007), precum și militarii și polițiștii (2010). În 2004, guvernul condus de Adrian Năstase a mărit pensiile magistraților, calculându-le la 80% din ultimul venit brut.
Încercările de eliminare a pensiilor speciale
Prima tentativă de eliminare a pensiilor speciale a avut loc în timpul guvernării Emil Boc (2009-2010), dar Curtea Constituțională a decis că pensiile magistraților nu pot fi eliminate, considerând că independența justiției necesită securitate financiară. În 2015-2016, Guvernul Ponta a reintrodus pensiile speciale pentru diverse categorii, invocând necesitatea de a îndrepta greșelile din trecut.
De-a lungul anilor, mai multe inițiative legislative au fost depuse în Parlament pentru desființarea acestor privilegii, dar multe dintre ele au fost respinse de Curtea Constituțională pe diverse motive de neconstituționalitate.
Reforma pensiilor speciale în 2023
În 2023, România riscă să piardă fonduri europene din cauza întârzierilor în reforma pensiilor speciale, un jalon în PNRR. Coaliția PSD-PNL-UDMR a propus o inițiativă care menține pensiile mari pentru magistrați, dar introduce o impozitare progresivă. Banca Mondială a criticat reforma, considerând-o ineficientă, iar președintele a promulgat legea, care a fost ulterior declarată neconstituțională de CCR.
Propunerea de reformă a Guvernului Bolojan
Premierul Ilie Bolojan, împreună cu președintele Nicușor Dan, a propus o nouă reformă care include:
- Creșterea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la aproximativ 48 la 65 de ani.
- Creșterea vechimii minime necesare pentru pensie de la 25 la 35 de ani.
- Reducerea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat propunerea, considerând-o nelegală și o simulare a consultărilor cu justiția.
Concluzie
Reforma pensiilor speciale rămâne o chestiune controversată în România, cu implicații semnificative pentru sistemul judiciar și pentru viitorul financiar al țării, fiind esențială pentru atragerea fondurilor europene.