Comemorarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
Astăzi, credincioșii ortodocși celebrează ziua de mare bucurie dedicată Sfinților Împărați Constantin și Elena. Sfântul Constantin, fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei, s-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus, astăzi cunoscută sub numele de Niș, în Serbia. După moartea tatălui său în anul 304, el a fost proclamat împărat și a intrat în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, care dorea să preia funcția pe care Constantin o deținea.
Viziunea Crucii și Decretul de Toleranță
În ajunul bătăliei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a avut o viziune pe cer, unde a văzut o cruce luminoasă însoțită de inscripția „In hoc signum vinces” (prin acest semn vei birui). În noaptea aceea, Hristos i s-a arătat în vis, îndemnându-l să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin a ieșit biruitor din luptă, iar în anul 313 a emis un decret prin care a oprit prigonirea creștinilor, făcând astfel ca creștinismul să devină o religie permisă în imperiu. Ulterior, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395), creștinismul a devenit religie de stat.
Sinodul Ecumenic de la Niceea
În perioada domniei împăratului Constantin, s-a desfășurat primul Sinod Ecumenic la Niceea, în anul 325, unde a fost condamnată erezia lui Arie, iar primele articole din Crez au fost formulate. Împăratul Constantin a decedat în anul 337, la zece ani după moartea mamei sale, împărăteasa Elena.
Contribuțiile Împărătesei Elena
Împărăteasa Elena, mama lui Constantin, este recunoscută pentru descoperirea crucii pe care a fost răstignit Hristos, pe dealul Golgotei. De asemenea, ea a construit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Betleem, Biserica din Nazaret și multe alte lăcașuri sfinte.
Catedrala Patriarhală din București
Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658). Catedrala a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și episcopii de Râmnic și de Buzău. În anul 2002, cu ocazia sărbătorii hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a oferit patriarhului Teoctist Arăpașu o raclă cu particele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca.
Pomenirea Sfântului Mucenic Pahomie
În aceeași zi, Biserica face pomenirea Sfântului Mucenic Pahomie, aducând aminte de jertfa și credința acestuia.