România și puterea de cumpărare
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a afirmat că România a înregistrat una dintre cele mai rapide evoluții economice din Europa, ajungând la aproape 80% din media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare. Aceasta a avut loc în contextul unei creșteri a veniturilor pe cap de locuitor de la 30% la aproape 80% din media europeană.
Provocările economice actuale
În ciuda progreselor economice, Bassani a subliniat că România se confruntă cu provocări structurale semnificative. Modelul de creștere utilizat în ultima decadă își arată limitele, iar vechiul sistem nu mai generează aceeași profitabilitate. Transformările tehnologice, cum ar fi digitalizarea și inteligența artificială, influențează profund economia globală.
Oficialul Băncii Mondiale a indicat necesitatea unui nou ciclu de creștere bazat pe inovație și cercetare, subliniind că reformarea instituțiilor publice este esențială. Fără investiții în educație și competențe digitale, progresele în inovație nu pot fi extinse.
Consolidarea fiscală și direcțiile de acțiune
Bassani a apreciat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, menționând că măsurile de consolidare fiscală sunt necesare. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, ceea ce este sub ținta convenită cu Uniunea Europeană.
În contextul unui spațiu fiscal restrâns, ea a evidențiat importanța mobilizării capitalului privat și utilizării eficiente a fondurilor europene, subliniind că fiecare investiție trebuie să fie strategică.
Discrepanțe între puterea de cumpărare și salarii
În ciuda îmbunătățirii puterii de cumpărare, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariile. Salariul mediu brut anual în România este de aproximativ 21.108 euro, comparativ cu media UE de 39.808 euro, fiind de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg, care are un salariu mediu de 82.969 euro.
În plus, prețurile la alimente, energie și locuințe sunt printre cele mai ridicate din blocul comunitar, accentuând paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale foarte scăzute.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, având oportunitatea de a-și transforma modelul economic, însă trebuie să abordeze provocările structurale și să investească în educație și inovație pentru a asigura o creștere sustenabilă în viitor.