Fondurile Europene și Necesitatea Reformelor
România ar fi trebuit să primească fonduri de 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă pentru a accesa această sumă sunt necesare reforme, afirmă Cristian Popa, viceguvernator BNR. Acesta subliniază importanța acestor fonduri, care reprezintă aproape 9% din PIB-ul anului 2023, plasând România printre primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană raportat la dimensiunea economiei.
Fonduri Atrase și Situația Actuală
Până în prezent, România a încasat 9,44 miliarde de euro din PNRR, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din suma totală. Dintre acestea, 3,66 miliarde au fost primite sub formă de împrumuturi, iar 5,78 miliarde sub formă de granturi. Rata medie de absorbție a fondurilor PNRR la nivelul Uniunii Europene este aproape de 50%. Cristian Popa a menționat că proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită din august 2026, ceea ce înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR.
Impactul Întârzierilor
Întârzierile în atragerea fondurilor vor necesita eforturi considerabile din partea autorităților, iar multe proiecte vor rămâne blocate sau vor necesita finanțare din bugetul de stat, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar și va complica consolidarea fiscală, deja dificilă.
Viitorul Fondurilor Europene
Recent, Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual (CFM 2028-2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, din care România ar putea primi 60 de miliarde, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual (CFM 2021-2027). Totuși, pentru a beneficia de aceste miliarde, sunt necesare reforme. Cristian Popa a întrebat câte reforme va reuși România să implementeze și câte jaloane va îndeplini la timp, ceea ce va determina efectiv suma de fonduri care va ajunge în țară.
Concluzie
Accesarea fondurilor europene este esențială pentru dezvoltarea României, însă depinde de implementarea reformelor necesare, ceea ce subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile române în contextul absorbției eficiente a acestor resurse financiare.