Budapesta retrogradată la categoria „junk”
Capitala Ungariei a fost retrogradată de agenția de rating Moody’s în zona Ba1, un nivel asociat cu risc ridicat, cunoscut în limbajul financiar drept „junk”. Această decizie a fost însoțită de o avertizare că ratingul ar putea fi revizuit în scădere, în contextul riscurilor crescute ca orașul să nu își poată onora obligațiile financiare.
Probleme de lichiditate
Evaluarea Moody’s subliniază dificultățile legate de lichiditate, evidențiind semnele îngrijorătoare privind capacitatea municipalității de a acoperi plățile urgente. Problemele nu derivă doar din disputele politice, ci și din lipsa fondurilor necesare pentru a face față scadențelor imediate. Agenția atrage atenția asupra incertitudinii transferurilor de la guvernul central și asupra tensiunilor dintre administrația locală și guvernul național, care amplifică vulnerabilitatea financiară a orașului.
Impactul politic al retrogradării
Decizia Moody’s intervine într-un moment crucial, cu alegeri parlamentare iminente în Ungaria, unde partidul de opoziție TISZA apare ca favorit în sondaje. Această situație pune presiune asupra celor 16 ani de guvernare a lui Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, avertizează că orașul este aproape de insolvență, acuzând guvernul că a majorat taxele și a blocat fonduri promise, în timp ce guvernul susține că problemele ar proveni din „cheltuieli iresponsabile” ale administrației locale.
Contribuțiile de solidaritate și conflictele cu guvernul
Un aspect central al conflictului este reprezentat de contribuțiile de solidaritate pe care Budapesta trebuie să le vireze către guvernul central, plăți care au crescut de aproape nouă ori din 2019, ajungând să reprezinte aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a inițiat acțiuni în instanță, susținând că taxa este neconstituțională, în timp ce guvernul justifică măsura prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai puțin dezvoltate. Tensiunile s-au amplificat după adoptarea unei legi care ar putea obliga Budapesta să contracteze împrumuturi în condiții neclare, iar neregulile ar putea atrage răspunderea penală a primarului.
Consecințe pentru România
Situația din Ungaria oferă un avertisment important pentru România. Când o capitală intră într-un conflict prelungit cu guvernul central și depinde de transferuri imprevizibile, costurile de finanțare pot crește brusc. Acest risc poate influența direct dobânzile pentru proiecte majore, afectând servicii esențiale precum transportul public, termoficarea și infrastructura rutieră. În București, un scenariu similar ar putea provoca blocaje în lanț, având un impact imediat asupra serviciilor de bază.
În concluzie, retrogradarea Budapestei la categoria „junk” evidențiază riscurile financiare semnificative cu care se confruntă capitala Ungariei, având implicații profunde nu doar pentru stabilitatea economică locală, ci și pentru regimul politic și pentru relațiile dintre autoritățile locale și guvernul central. Această situație servește ca un semnal de alarmă pentru alte capitale din regiune, inclusiv Bucureștiul, privind gestionarea relațiilor financiare cu guvernele centrale.