Întârzierile din proiectele de transport ale UE
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport întâmpină întârzieri semnificative și riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite pentru 2030, în ciuda investițiilor de miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene. Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) subliniază că aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și eforturile de reducere a emisiilor din transport.
Impactul întârzierilor asupra României
Printre proiectele în întârziere se numără autostrăzile, căile ferate și porturile din România, ceea ce are un impact direct asupra infrastructurii naționale și a economiei. Proiecte esențiale, inclusiv autostrada A1, sunt cu mult în urma graficului, ceea ce amenință atingerea obiectivelor de conectivitate și sustenabilitate.
Cauzele întârzierilor
Raportul ECA arată că întârzierile au fost cauzate în principal de pandemia de COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina, care au dus la creșteri semnificative ale costurilor de construcție. Conform datelor, costurile proiectelor analizate au crescut cu 47% față de estimările inițiale, iar în 2025, majorările de cost au depășit 82% pentru anumite megaproiecte, cum ar fi Rail Baltica și Lyon-Turin.
Supravegherea insuficientă a Comisiei Europene
Raportul subliniază că supravegherea din partea Comisiei Europene a fost ineficientă, având în vedere că întârzierile și creșterile de costuri au fost semnalate anterior. ECA a transmis recomandări pentru îmbunătățirea gestionării financiare a cofinanțării europene pentru megaproiecte.
Consecințele neîndeplinirii obiectivelor TEN-T
Neîndeplinirea obiectivelor din cadrul rețelei Trans-European Transport Network (TEN-T) afectează grav țintele UE pentru 2030, având implicații asupra economiei și mediului. Întârzierile mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. De asemenea, un sistem de transport fragmentat va genera costuri mai mari pentru companii și consumatori.
Studiul cazurilor de întârziere
Opt proiecte majore au fost evaluate de auditorii UE, inclusiv patru proiecte feroviare, o cale navigabilă, o autostradă și două conexiuni multimodale. Acestea implică 13 state membre, inclusiv România. Raportul indică o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiecte, printre care Basque Y, Lyon–Turin și Canalul Sena–Nord Europa.
Perspectivele financiare și angajamentele viitoare
Finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimările indicând 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Noul mecanism de finanțare al UE, Connecting Europe Facility, ar trebui să fie majorat semnificativ pentru a atinge obiectivele stabilite.
Concluzie
Întârzierile în proiectele de transport ale UE, inclusiv cele din România, riscă să compromită conectivitatea și sustenabilitatea economică, cu efecte pe termen lung asupra economiei europene și a angajamentelor ecologice.