Contractul controversat al lui Ion Țiriac
De peste 20 de ani, infrastructura Aeroportului Otopeni a fost cedată, fără licitație și în mod controversat, miliardarului Ion Țiriac. Printr-un contract semnat cu Compania Națională Aeroporturi București în 1999, Țiriac a obținut concesionarea unui teren de 12.500 mp în zona de securitate a aeroportului, fără a respecta normele legale. Acest contract, care ar fi trebuit să aducă beneficii statului român, a generat pierderi estimate la 40 de milioane de euro.
Contextul economic al afacerii
În ultimii ani, contractul a continuat să afecteze bugetul de stat, în timp ce populația este îndemnată să „strângă cureaua”. În ciuda crizei economice, Ion Țiriac și fiul său, Ion Alexandru Țiriac, beneficiază de clauze favorabile în cadrul acestui contract, care durează de peste două decenii.
Clauze contractuale și ilegalități
Contractul inițial prevede că aeroportul primește doar 35% din profit, în timp ce Țiriac încasează 65%. De-a lungul anilor, compania a raportat lipsa profitului, astfel că Țiriac a plătit o chirie simbolică de 0,26 dolari/mp/lună pentru un teren strategic. Aceasta a dus la o situație în care familia Țiriac plătește o sumă infimă pentru un teren situat în centrul celui mai important aeroport din România.
Implicarea foștilor conducători ai aeroportului
Fostul director al Aeroportului Otopeni, George Dorobanțu, și Paul Gheorghiu, fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș, au avut un rol esențial în menținerea acestui contract. În 2020, Curtea de Conturi a constatat că Țiriac ocupă abuziv spații suplimentare, fără a plăti chirie. Conducerea aeroportului a abandonat inițiativele de reziliere a contractului ilegal, protejându-l în continuare.
Corupția și mecanismele mitei
Surse indică faptul că protejarea contractului s-a realizat prin mită mascată sub formă de bunuri de lux. Dorobanțu ar fi primit două autoturisme Mercedes de la Țiriac Auto, în timp ce Gheorghiu a beneficiat de un apartament gratuit și zboruri private. Această rețea de influență a contribuit la blocarea oricăror acțiuni de recuperare a datoriilor, estimându-se că prejudiciul total cauzat statului român ar fi de aproximativ 40 de milioane de euro.
Concluzie
Afacerile controversate ale lui Ion Țiriac subliniază problemele structurale ale sistemului de management al resurselor publice din România, evidențiind nevoia urgentă de reforme pentru a preveni corupția și a asigura transparența în contractele publice.