Dezinformarea în sfaturile despre sănătatea mintală pe TikTok
O investigație realizată de publicația The Guardian a arătat că mai mult de jumătate dintre cele mai populare videoclipuri de pe TikTok care oferă sfaturi pentru sănătatea mintală conțin informații eronate. Această concluzie a fost preluată de News.ro și subliniază o tendință tot mai crescută a oamenilor de a căuta sprijin în mediile sociale pentru probleme legate de sănătatea mintală.
Cercetările au evidențiat faptul că mulți influenceri promovează informații greșite, inclusiv utilizarea incorectă a limbajului terapeutic, soluții rapide și afirmații false. Utilizatorii care caută ajutor se confruntă cu sfaturi discutabile, cum ar fi consumul unei portocale sub duș pentru a reduce anxietatea sau promovarea suplimentelor cu dovezi limitate, precum șofranul, glicinatul de magneziu și busuiocul sfințit. Alte sugestii includ metode de vindecare a traumelor în doar o oră sau interpretarea experiențelor emoționale normale ca fiind simptome ale tulburării de personalitate borderline.
Analiza expertizelor
The Guardian a selectat primele 100 de videoclipuri postate sub hashtag-ul #mentalhealthtips de pe TikTok și le-a distribuit psihologilor, psihiatrilor și experților universitari pentru a evalua veridicitatea acestora. Expertiza a relevat că 52 dintre cele 100 de videoclipuri conțineau informații eronate, iar multe dintre celelalte erau vagi sau neutilizabile. David Okai, neuropsihiatru consultant la King’s College din Londra, a observat că unele mesaje foloseau greșit termeni precum bunăstare, anxietate și tulburări mintale, ceea ce poate crea confuzie în rândul publicului.
Okai a subliniat că multe videoclipuri oferă sfaturi bazate pe experiențe personale limitate și dovezi anecdotice, care nu sunt neapărat aplicabile tuturor. El a menționat că mesajele scurte, atractive, pot eclipsa realitățile mai nuanțate ale terapiei calificate, punând un accent excesiv pe terapie ca pe o soluție rapidă. Dan Poulter, fost ministru al sănătății și psihiatru NHS, a subliniat că unele videoclipuri patologizează experiențele și emoțiile cotidiene, oferind informații eronate celor vulnerabili și banalizând suferințele celor care trăiesc cu boli mintale grave.
Reacții și măsuri
Amber Johnston, psiholog acreditat de British Psychological Society, a menționat că deși majoritatea videoclipurilor conțin un sâmbure de adevăr, ele tind să generalizeze excesiv și să minimizeze complexitatea simptomelor traumatice. Ea a avertizat că fiecare experiență a PTSD este unică și necesită intervenția unui clinician calificat.
În contextul acestor probleme, TikTok a declarat că își retrage videoclipurile care descurajează utilizatorii să caute ajutor medical sau care promovează tratamente periculoase. Utilizatorii din Regatul Unit care caută informații despre afecțiuni mintale sunt direcționați către surse oficiale, cum ar fi NHS.
Chi Onwurah, deputat laburist, a menționat că comisia pentru tehnologie pe care o conduce investighează dezinformarea pe rețelele sociale, evidențiind că sistemele de recomandare amplifică dezinformarea potențial dăunătoare. Deputatul liberal-democrat Victoria Collins a condamnat aceste constatări și a cerut guvernului să acționeze împotriva dezinformării.
Paulette Hamilton, deputatul laburist care conduce comitetul pentru sănătate și asistență socială, a descris dezinformarea în domeniul sănătății mintale pe social media ca fiind îngrijorătoare, subliniind că sfaturile publicate nu ar trebui să se bazeze pe sprijin profesional necorespunzător. Prof. Bernadka Dubicka, responsabilă cu siguranța online pentru Colegiul Regal al Psihiatrilor, a afirmat că, deși social media poate crește gradul de conștientizare, este esențial ca informațiile să fie actualizate și bazate pe dovezi, provenind din surse de încredere.
Un purtător de cuvânt al TikTok a declarat că platforma lucrează proactiv cu experți în sănătate pentru a promova informații fiabile și pentru a elimina dezinformarea. De asemenea, un purtător de cuvânt al guvernului a subliniat că miniștrii iau măsuri pentru a reduce impactul conținutului dăunător de dezinformare prin Legea privind siguranța online, care impune platformelor să abordeze materialele ilegale sau dăunătoare pentru copii.