Sugestiile Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană a emis o serie de recomandări destinate tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, abordând diverse aspecte economice, sociale și structurale. Aceste orientări sunt formulate pe baza analizelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau convergență, având ca scop monitorizarea implementării și evaluarea impactului măsurilor adoptate.
În ceea ce privește România, Comisia a subliniat necesitatea de a aborda dezechilibrele excesive identificate în analiza sa. Recomandările, formulate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se concentrează pe consolidarea cheltuielilor pentru apărare și reformarea sistemului fiscal, având în vedere deficitele externe și fiscale mari.
Recomandările specifice pentru România
Consiliul European recomandă României să implementeze următoarele măsuri în perioada 2025-2026:
-
Consolidarea cheltuielilor totale pentru apărare și a gradului de pregătire, conform concluziilor Consiliului European din 6 martie 2025. Este necesară o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a asigura că cheltuielile nete rămân în cadrul traiectoriei de corecție prevăzute în procedura de deficit excesiv și pentru a întări poziția externă a României. De asemenea, se impune punerea în aplicare a setului de reforme și investiții recomandate de Consiliu la 21 ianuarie 2025.
-
Accelerarea implementării planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, având în vedere termenele stabilite pentru finalizarea reformelor și investițiilor conform Regulamentului (UE) 2021/241. Este necesară accelerarea programelor politicii de coeziune (FEDR, FST, FSE+, FC) și utilizarea oportunităților oferite de revizuirea la jumătatea perioadei. De asemenea, se va optimiza utilizarea instrumentelor UE, precum InvestEU și Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa, pentru a îmbunătăți competitivitatea.
-
Îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și a previzibilității procesului decizional. Este esențial ca inițiativele legislative să nu afecteze securitatea juridică, prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări de impact eficiente și simplificarea procedurilor administrative. De asemenea, se va prioritiza pregătirea și implementarea proiectelor mari de infrastructură, precum și realizarea în timp util a proiectelor de investiții publice și promovarea investițiilor private pentru stimularea dezvoltării economice durabile.
-
Reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei și consolidarea conexiunilor transfrontaliere în domeniul energiei electrice. Se vor promova reformele de reglementare care reduc riscurile asociate proiectelor de energie curată și se va îmbunătăți transparența și eficiența procesului de autorizare. De asemenea, se va reduce dependența de combustibilii fosili, inclusiv prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru aceștia în sectorul încălzirii și investirea în eficiența energetică, infrastructura de mediu și inovare, având în vedere disparitățile regionale.
-
Consolidarea participării femeilor și tinerilor pe piața muncii prin îmbunătățirea eficienței politicilor active de ocupare și a accesului la educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică. Este importantă combaterea deficitului de competențe, prin stimularea competențelor de bază și a celor relevante pentru piața muncii, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor despre competențe în politicile de educație și formare profesională.
-
Reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială prin extinderea și îmbunătățirea eficacității protecției sociale. Acest lucru include asigurarea accesului la servicii esențiale de calitate, cum ar fi cele sociale, de sănătate, educație și ocupare, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală.
Aceste recomandări subliniază angajamentul Comisiei Europene de a sprijini România în procesul de reformă și dezvoltare, într-un context european mai larg, orientat spre sustenabilitate și eficiență economică.