Percepția românilor asupra organizării alegerilor prezidențiale
Aproape jumătate dintre români consideră că alegerile prezidențiale au fost organizate mai degrabă incorect, conform unui barometru realizat de INSCOP Research. Potrivit sondajului, 45.7% dintre respondenți au această opinie, în timp ce 50.4% cred în corectitudinea organizării scrutinului pentru alegerea președintelui României. Sondajul a fost efectuat în perioada 26-30 mai 2025.
Polarizarea opiniei publice
Părerile populației cu privire la corectitudinea organizării alegerilor reflectă o polarizare puternică a votului. Aproximativ 90% dintre votanții PNL și USR consideră că alegerile au fost organizate corect, pe când 90% dintre votanții AUR cred că acestea au fost organizate mai degrabă incorect. De asemenea, 75% dintre votanții PSD consideră că alegerile au fost organizate corect, în timp ce 20% dintre aceștia au o opinie opusă, ceea ce sugerează proporția votanților social-democrați care au votat cu Nicușor Dan sau cu George Simion.
Diferente între categorii socio-demografice
Un contrast notabil apare între votanții cu studii superioare, dintre care 75% cred că alegerile au fost organizate corect, și votanții cu studii primare, 75% dintre aceștia considerând că alegerile au fost organizate incorect. De asemenea, locuitorii din București și din mediul urban mare, unde peste 60% cred că alegerile au fost organizate corect, comparativ cu locuitorii din mediul rural, dintre care aproximativ 60% consideră că alegerile au fost organizate incorect. Aceste diferențe reflectă structura bazinelor electorale ale candidaților și evidențiază polarizarea din societate, precum și impactul negativ al dezinformării asupra percepției democrației în România.
Întrebările sondajului
Conform cercetării, 50.4% dintre români consideră că alegerile prezidențiale din acest an au fost organizate mai degrabă corect, 45.7% cred că acestea au fost organizate mai degrabă incorect, iar 3.9% nu știu sau nu răspund. Votanții PNL (90%) și USR (89%) au o încredere semnificativ mai mare în corectitudinea alegerilor, la fel și persoanele cu studii superioare (75%) și cei cu vârsta de peste 60 de ani (59%). În contrast, votanții AUR (89%), persoanele cu vârsta între 30-44 de ani (58%), cei cu educație primară (71%) și locuitorii din mediul rural (58%) au o părere majoritar negativă.
Metodologia sondajului
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice, folosind metoda CATI, pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârste de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2.9%, cu un grad de încredere de 95%.