Strategia lui Putin în fața dezghețului Arctic
În noiembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a prezidat ceremonia de punere a chilei pentru nava Stalingrad în Sankt Petersburg, marcând începutul construcției celui mai nou spărgător de gheață cu propulsie nucleară al Rusiei. Această ceremonie a coincis cu anunțul președintelui Donald Trump privind construirea a 11 noi spărgătoare de gheață pentru Statele Unite, evidențiind discrepanța dintre flotele celor două națiuni: „Noi avem unul, Rusia are 48. Este ridicol”, a declarat Trump, conform The Christian Science Monitor.
Interesul Rusiei pentru Arctica
Rusia deține cel mai mare teritoriu arctic dintre cele opt națiuni arctice, cu peste cinci milioane de kilometri pătrați, și este lider în infrastructură, populație, dezvoltare economică și prezență militară în regiune. Planurile pe termen lung ale Rusiei vizează transformarea Arcticii într-o frontieră pentru comerț și extracția de resurse, în contextul în care încălzirea globală reduce perioada de acoperire cu gheață.
Tensiunile geopolitice cresc, iar alte țări arctice își recunosc potențialul bogat al resurselor submarine și al rutelor de transport. Strategia de Securitate Națională a lui Trump pune un accent mai mare pe Arctica prin Canada și Groenlanda, în timp ce Rusia își reînnoiește prezența militară și redeschide baze sovietice.
Cooperarea internațională și planurile de dezvoltare
Unii analiști sugerează că o pace mediată de SUA în Ucraina ar putea facilita cooperarea economică cu Rusia în domeniul resurselor arctice. Pavel Deviatkin, expert arctic, menționează angajamentul Rusiei de a colabora cu SUA, în timp ce se bazează și pe capitalul chinez pentru dezvoltarea Arcticii.
Ruta Maritimă Nordică
Un aspect crucial al strategiilor Rusiei este Ruta Maritimă Nordică (NSR), un pasaj de 5.600 de kilometri care reduce timpul de navigare între Extremul Orient și Europa. Datorită schimbărilor climatice, acest pasaj devine din ce în ce mai accesibil, iar Rusia planifică construirea a încă 14 spărgătoare de gheață, inclusiv Stalingrad, până în 2030, pentru a-și extinde flota.
Impactul economic și demografic
În prezent, zona arctică rusă contribuie cu 6,2% la PIB-ul Rusiei și reprezintă 10% din exporturi. Proiectele de dezvoltare în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt în curs de desfășurare, incluzând modernizarea infrastructurii portuare și stimulente pentru migrarea către Arctica, cum ar fi terenuri gratuite și ipoteci subvenționate.
Serghei Griniaev, expert în Arctica, subliniază îmbunătățirile demografice și economice din regiune, inclusiv accesul sporit la internet și atenția acordată activităților tradiționale ale popoarelor indigene.
Parteneriate internaționale
În cadrul unei vizite în India, Putin a oferit acces privilegiat în Arctica rusă și a propus colaborarea în construirea navelor de clasă arctică. Parteneriatul cu China este deja avansat, cu o creștere a comerțului bilateral pe mările arctice. Rusia își dorește parteneri străini pentru a dezvolta NSR ca rută comercială viabilă.
Provocările geopolitice
Cu toate acestea, războiul din Ucraina reprezintă un obstacol major în realizarea acestor planuri, afectând resursele Rusiei și capacitatea de a atrage capital străin. Sancțiunile internaționale complică accesul la tehnologii moderne, iar creșterea prezenței NATO în regiune necesită o întărire a capacităților defensive ale Rusiei.
Concluzie
Arctica rusă are potențialul de a deveni un motor important al dezvoltării globale și o zonă de cooperare internațională, dar tensiunile geopolitice actuale și războiul din Ucraina ar putea transforma această regiune într-un nou teatru de confruntare militară.