Reacția sindicatelor la consultările de la Cotroceni
Blocul Național Sindical (BNS) a criticat absența dialogului social cu reprezentanții salariaților în cadrul consultărilor președintelui Nicușor Dan cu partidele parlamentare și mediul de afaceri. Sindicaliștii subliniază că, în cazul în care discuțiile se desfășoară exclusiv cu mediul de afaceri, propunerile formulate vor fi în favoarea intereselor capitalului, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii.
Critica BNS asupra abordării președintelui
BNS a transmis într-o scrisoare deschisă că președintele a ales să continue practica predecesorilor săi, fie că este vorba despre Ilie Bolojan sau Klaus Iohannis, îndepărtându-se de realitățile sociale ale României și ignorând lucrătorii și structurile lor reprezentative. Sindicaliștii observă că, deși agenda de consultări este bine organizată în ceea ce privește mediul de afaceri și partidele parlamentare, lipsește dialogul social cu reprezentanții salariaților, o componentă esențială a democrației.
Rolul sindicatelor în apărarea drepturilor salariaților
Constituția României garantează dreptul sindicatelor de a apăra interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor lor. Articolul 41 asigură dreptul la muncă și protecția socială a salariaților, drepturi ce nu pot fi apărate fără participarea organizațiilor sindicale în procesele decizionale. România, ca stat fondator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), are obligația de a respecta convențiile internaționale ratificate, inclusiv cele care garantează participarea lucrătorilor la elaborarea politicilor muncii.
Critica față de mediul de afaceri
Sindicaliștii atrag atenția asupra ipocriziei unor patronate care, deși se plâng de majorarea taxelor, folosesc portițe legislative pentru optimizare fiscală și recurg la muncă la negru. Această practică a dus la o piață a muncii fragmentată, unde lucrătorii din mediul informal sunt lăsați fără protecție. De asemenea, se subliniază că, în 2017, Guvernul a transferat întreaga sarcină fiscală pe muncă asupra angajaților, iar acum se profilează intenția de a crește această sarcină, lăsând lucrătorii să suporte consecințele.
Problemele economice și sociale
În prezent, România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană. Sindicaliștii susțin că, dacă nu există voință politică din partea autorităților, numărul lucrătorilor ar putea crește semnificativ, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar. Totodată, criticile se îndreaptă și către lipsa propunerilor pentru sancționarea administratorilor de firme care abuzează de sistemul de insolvență.
Concluzii și apel la dialog social
BNS subliniază că măsurile de politică fiscală propuse nu vor afecta angajatorii în mod direct, ci vor conduce la creșterea prețurilor, afectând puterea de cumpărare a populației. De asemenea, se evidențiază lipsa de investiții în formarea profesională a angajaților din partea angajatorilor. Sindicaliștii reamintesc că recent, la Bruxelles, a fost semnat Pactul pentru Dialog Social European, care își propune consolidarea rolului partenerilor sociali în modelarea pieței muncii și a politicilor sociale. Aceștia speră ca abordarea unilaterală a președintelui să nu fie un semn al unei viziuni deliberate, ci rezultatul lipsei de experiență instituțională.