Scenariul sumbru al economiei românești
Experții avertizează că România se confruntă cu riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate mult dincolo de 2028, din cauza datoriilor publice care au depășit pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut (PIB). Acest nivel alarmant a stârnit îngrijorări în rândul analiștilor financiari.
Mecanismul datoriei și impactul asupra veniturilor
Conform legilor responsabilității fiscale, depășirea pragului de 60% impune statului măsuri stricte de corecție, ceea ce înseamnă că guvernul va trebui să reducă semnificativ cheltuielile publice. Astfel, majorările viitoare de venituri devin aproape imposibil de realizat.
Impactul recalculării pensiilor
Recalcularea pensiilor, deși a fost așteptată de mulți beneficiari, a generat o creștere semnificativă a cheltuielilor cu pensiile, cu aproape 45 de miliarde de lei în ultimele două ani. Această presiune transformă angajamentele sociale într-o povară greu de suportat pentru o economie deja fragilă.
Datoria publică: un obstacol major
Datoria publică a atins un nivel istoric de 60,2% din PIB, iar agenția de rating Fitch preconizează că aceasta va ajunge la 63% în cursul anului viitor. Această evoluție determină guvernul să aloce o proporție din ce în ce mai mare din veniturile fiscale pentru serviciul datoriei, lăsând resurse limitate pentru angajamentele sociale. În consecință, șansele de indexare reală a pensiilor și salariilor după 2028 sunt extrem de reduse.
Recalcularea pensiilor: o sabie cu două tăișuri
Deși recalcularea pensiilor a adus beneficii imediate pentru seniori, aceasta a generat, de asemenea, o creștere a cheltuielilor, finanțată în mare parte prin împrumuturi, ceea ce a dus la o creștere a datoriei publice.
Impactul asupra puterii de cumpărare
Efectele blocajului fiscal se vor resimți direct în viața cotidiană a cetățenilor:
- Eroziunea veniturilor: Lipsa indexării va duce la o scădere constantă a puterii de cumpărare.
- Vulnerabilitate extremă: Românii cu venituri mici vor fi cei mai afectați, neavând mecanisme de protecție împotriva inflației.
Fără reforme structurale care să oprească creșterea datoriei, stagnarea veniturilor ar putea deveni noua normalitate economică a României pentru următorul deceniu.
Concluzie
România se află într-un moment decisiv, iar viitorul pensiilor și salariilor este puternic influențat de gestionarea datoriilor publice, ceea ce impune urgența unor reforme economice sustenabile.