Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, considerată cea mai veche sărbătoare creștină, marcată prin post aspru și pelerinaje. Această zi este cunoscută în popor sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, semnalând sfârșitul verii și începutul toamnei.
Semnificația religioasă
Înălțarea Sfintei Cruci comemorează patimile și moartea lui Iisus Hristos pe Golgota. De asemenea, Biserica Ortodoxă amintește două evenimente istorice importante: aflarea Crucii de către Sfânta Împărăteasă Elena și înălțarea acesteia de către episcopul Macarie pe 14 septembrie 335, precum și aducerea Sfintei Cruci de la perși în 629, sub domnia împăratului bizantin Heraclius, pentru a fi așezată în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Tradiții populare
În popor, 14 septembrie marchează începutul toamnei, ziua fiind cunoscută ca Cârstovul Viilor, simbolizând începutul culesului strugurilor. Denumirea de Ziua Șarpelui reflectă credința că reptilele se retrag în adăposturi subterane pentru iarnă. Tradițiile includ strângerea ultimelor plante de leac, cum ar fi boz, micșunele, mătrăgună sau năvalnic, care sunt duse la biserică pentru sfințire. Aceste plante, sfințite, sunt păstrate acasă pentru protecția familiei și tratarea bolilor, iar busuiocul sfințit este folosit și pentru protejarea păsărilor și a locuinței.
Ritualuri locale
În Bucovina, se practică ritualuri speciale pentru protecția împotriva duhurilor rele și pentru fertilitate, cum ar fi atârnarea crucilor de busuioc sfințit în ramurile pomilor pentru asigurarea recoltei bogate.
Participarea Patriarhului
De Înălțarea Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie săvârșită în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
Prin sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitățile ortodoxe își reafirmă credința și tradițiile, marcând o perioadă de tranziție importantă în calendarul agricol și spiritual.