Sărbătoarea de pe 27 mai 2025: Sfântul Ioan Rusul și miracolele sale impresionante
Sfântul Ioan Rusul s-a născut într-un sat din Rusia, în jurul anului 1690. A participat ca soldat la războiul rus împotriva turcilor în anul 1711, fiind ulterior luat prizonier de către tătari în luptele pentru dezrobirea Azofului, fiind vândut unui ofițer superior turc.
În acea perioadă, tinerii prizonieri din zonă au ales să renunțe la credința în Hristos și să se convertească la islam. Cu toate acestea, Sfântul Ioan Rusul a refuzat să-i urmeze exemplul și a îndurat cu mult curaj chinurile impuse de asupritori. Ca prizonier, a fost pus să îngrijească de vite, iar grajdul vitelor i-a devenit loc de odihnă. Deși primea o cameră apropiată de grajd, a refuzat și a continuat să doarmă alături de animale, mulțumind lui Dumnezeu că a fost vrednic să urmeze smerenia lui Hristos, Cel care s-a născut într-o iesle săracă, lângă Betleem.
Prin rugăciunile sale, grajdul se umplea de o bună mireasmă. Dormea puțin, se ruga mult și se hrănea cu puțină pâine și apă. În fiecare sâmbătă mergea la o biserică dedicată Sfântului Gheorghe pentru a se împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului.
De la Dumnezeu a primit darul de a cunoaște momentul trecerii sale la cele veșnice. Preotul care l-a împărtășit înainte de moarte i-a adus Sfânta Împărtășanie într-un măr, pentru a-l feri de fanatismul turcilor. După ce s-a împărtășit, a trecut la cele veșnice în anul 1730.
În anul 1773, Sfântul Ioan Rusul s-a arătat în vis preotului care îl împărtășise fiecare sâmbătă, dezvăluindu-i că trupul său este întreg și neputrezit. Preotul, călăuzit de Dumnezeu, a luat sfintele moaște ale Sfântului Ioan Rusul și le-a așezat în biserica „Sfântul Gheorghe”.
În 1832, Osman Pașa a jefuit biserica „Sfântul Gheorghe” și a aruncat în foc moaștele Sfântului Ioan Rusul, dorind să se răzbune pe creștini. Trupul sfântului s-a mișcat în mijlocul flăcărilor, ca și cum ar fi fost viu, dar nu a ars. A rămas doar o negreală de la jar și fum, care se păstrează și astăzi ca mărturie a întâmplării de atunci.
După anul 1922, moaștele Sfântului Ioan au ajuns pe insula Evvia, în actualul oraș Procopie.
O minune a Sfântului Ioan Rusul
Într-o vreme, stăpânul turc a hotărât să facă un pelerinaj în orașul Mecca. La câteva zile după plecarea lui, soția a pregătit o masă la care a invitat rudele și prietenii stăpânului, pentru a se ruga pentru întoarcerea acestuia. Printre mâncăruri se afla și un pilaf pe care turcul îl aprecia foarte mult. Stăpâna i-a spus lui Ioan:
„Cât de bucuros ar fi fost stăpânul tău dacă ar fi fost aici și ar fi gustat din acest pilaf!”
Atunci, Sfântul Ioan a cerut o farfurie cu pilaf, spunând că o va trimite stăpânului său la Mecca. Toți au râs, dar stăpâna a poruncit să i se dea o farfurie cu pilaf, gândind că vrea să o mănânce sau să o dea vreunui sărman.
Sfântul a luat farfuria, a mers în staul, a îngenuncheat și s-a rugat din adâncul inimii. Cerând acest lucru cu smerenie și fără să se îndoiască, Domnul l-a ascultat, iar farfuria a dispărut din fața ochilor săi. Apoi, fericitul s-a întors la masa și a spus că a trimis pilaful. Toți invitații au râs de cuvintele sfântului.
Peste câteva zile, stăpânul s-a întors acasă, aducând cu sine și farfuria de aramă, spre uimirea tuturor din casă. A povestit:
„În ziua în care ați făcut ospățul pentru întoarcerea mea, s-a petrecut un lucru nemaipomenit. Întorcându-mă seara în odaia mea, pe care o lăsasem încuiată, am găsit această farfurie plină cu pilaf. Uitându-mă uimit la ea, am zărit cu și mai mare uimire numele meu bătut pe marginea farfuriei, așa cum avem pe toate vasele.”
„Cu toată nedumerirea mea, m-am așezat și am mâncat pilaful, care era foarte gustos. Și iată, am adus farfuria și văd acum că este într-adevăr a noastră. Dar nu pot înțelege cum a ajuns tocmai la Mecca.”
Atunci, toți au fost cuprinși de spaimă, iar soția i-a povestit totul. Vestea despre minunea Sfântului Ioan s-a răspândit repede, iar nimeni nu mai îndrăznea să-l supere cu ceva.
Pomenirea sfinților
În această zi, facem pomenirea:
- Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul;
- Sfintilor Sfințiți Mucenici Terapont și Eladie;
- Sfântului Mucenic Evsevlot;
- Sfântului Mucenic Alipie;
- Sfântului Sfințitului Beda.