Directivele UE privind barajele în România
Comisia Europeană își propune ca până în anul 2030 să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă. În acest context, Guvernul României se pregătește să demoleze mai multe baraje pentru a se conforma cerințelor europene.
Motivația demolării barajelor
Directivele Uniunii Europene solicită demolarea barajelor pentru a permite peștilor să înoate liber. Scopul oficial este de a restabili cursurile naturale ale apelor, eliminând barajele și alte obstacole care împiedică circulația liberă a faunei acvatice și sedimentelor.
Modificările legislative în România
România a fost nevoită să modifice legislația și să raporteze progrese în implementarea acestor directive. Astfel, demolarea unui baraj poate fi solicitată mult mai ușor, nu doar în cazuri extreme, ci și la cererea oricărui deținător sau prin decizia instanțelor, ceea ce facilitează închiderea sau demolarea barajelor.
Implicarea ONG-urilor
Organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) pot solicita desființarea oricărui baraj pe motive de impact asupra mediului. Un exemplu notabil este barajul de la Răstolița, care, deși finalizat în proporție de 90%, nu a fost pus în funcțiune din cauza contestărilor venite din partea ONG-urilor.
Impactul asupra hidroenergeticii și siguranței
Barajele au un rol crucial în producția de hidroenergie și în protecția împotriva inundațiilor. Cu toate acestea, directivele europene prioritizează libera circulație a faunei acvatice, chiar dacă acest lucru poate implica sacrificarea unor investiții strategice.
Întrebarea crucială
O întrebare esențială rămâne: cine va asigura apa și energia României în momentele critice, dacă barajele sunt golite, închise sau demolate pentru a facilita circulația peștilor?
Concluzie
Deciziile de demolare a barajelor în România, dictate de directivele europene, pot afecta semnificativ infrastructura energetică și gestionarea resurselor de apă, generând îngrijorări privind sustenabilitatea acestor măsuri pe termen lung.