Adoptarea Euro în Contextul României
România se află într-o situație complexă în ceea ce privește adoptarea monedei euro, în contrast cu Bulgaria, care a devenit oficial, pe 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea membru al zonei euro. Deși 59% dintre români susțin teoretic trecerea la moneda unică, țara nu îndeplinește criteriile de convergență necesare pentru a face acest pas.
Provocările Economice ale României
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar analiștii subliniază că vor fi necesari ani de stabilitate financiară pentru ca aderarea la euro să devină o opțiune viabilă. Inflația crescută și ascensiunea curentelor politice de extremă dreapta au dus la o concentrare a discuțiilor pe măsuri de austeritate, diminuând astfel atenția asupra integrării în zona euro.
Context Regional: Ungaria și Polonia
În Ungaria, sprijinul popular pentru euro este de 72%, dar guvernul condus de Viktor Orbán rămâne eurosceptic, iar protecția forintului prin Constituție complică orice tranziție. Polonia, de asemenea, respinge adoptarea euro, având un sprijin public sub 50%, considerând că acest pas ar putea afecta suveranitatea națională.
Perspectiva altor Țări: Cehia și Suedia
-
Republica Cehă are un sprijin de doar 30% pentru euro, temerile legate de datoriile altor state membre influențând opinia publică.
-
Suedia, la două decenii după referendumul din 2003, menține un sprijin scăzut de 39%, iar discuția despre euro este dominată de partidele populiste.
Excepția Danemarcei
Danemarca, deși îndeplinește criteriile economice, deține o clauză de excepție care îi permite să păstreze coroana daneză, susținută de majoritatea populației.
Concluzie
Intrarea Bulgariei în zona euro subliniază dorința de integrare a flancului estic al Europei, dar România și alte cinci state rămân în continuare blocate în dileme economice și politice, ceea ce complică drumul spre moneda unică.