România: Magnet pentru investiții regionale
România s-a afirmat ca una dintre cele mai atractive destinații pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, însă această performanță ascunde un dezechilibru major: capitalul intră, dar iese foarte puțin. Companiile românești investesc slab în afara țării, iar influența economică regională rămâne redusă. Potrivit unei analize PwC România, economia a crescut rapid, dar nu a fost dublată de o strategie de maturizare și poziționare regională.
Deficitul de capital și consumul pe termen scurt
Economistul Radu Nechita a explicat că acest paradox nu este accidental, ci rezultatul unui model economic construit pe deficit de capital, consum și decizii politice pe termen scurt. „România are un deficit de capital, deci nu are cum să fie un exportator net de capital”, a afirmat Nechita. El a subliniat că intrările de capital trebuie să fie mai mari decât ieșirile pentru a avea un impact pozitiv.
Creșterea economică și provocările fiscale
Analiza PwC arată că România a recuperat semnificativ decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor urcând de la 35% din media UE la aproape 80% în prezent. Economia a demonstrat reziliență în fața crizelor recente și se preconizează o continuare a creșterii și în 2025. Totuși, problemele fiscal-bugetare s-au accentuat. Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, consideră că România are premisele necesare pentru a deveni o economie robustă și diversificată, dar avantajele nu sunt încă valorificate strategic.
Atractivitatea României pentru investiții externe
Datele PwC indică faptul că între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, atingând aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total de circa 125 de miliarde de euro. Creșterile au fost semnificative în cazul investițiilor grecești (170%), ungurești (94%), bulgărești (90%) și poloneze (84%). Domeniile cele mai vizate sunt energia, imobiliarele, retailul, FMCG și IT&C.
Investițiile românești în străinătate
Pe de altă parte, investițiile românești în regiune sunt foarte reduse, cu un stoc de doar 645 milioane de euro, iar totalul investițiilor românești în străinătate ajungând la aproximativ 3,7 miliarde de euro, mult mai puțin decât în cazul Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Radu Nechita a explicat această diferență prin lipsa capitalului acumulat și experiența limitată a firmelor românești în investițiile externe. De asemenea, nivelul scăzut de educație financiară împiedică oamenii obișnuiți să investească.
Deficitul de cont curent și dependența de capital extern
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB. Nechita a subliniat că acest deficit nu este o consecință a creșterii, ci o condiție a acesteia, reflectând nevoia de capital din exterior. Importanța formei în care vine capitalul este crucială; investițiile în firme sunt benefice, în timp ce împrumuturile reprezintă un risc mai mare.
Absența campionilor regionali
România nu a reușit să dezvolte companii cu prezență regională puternică. Nechita a afirmat că soluția nu este intervenția statului, ci activitatea antreprenorilor. Cauzele întârzierii includ factori istorici, precum privatizările întârziate și o educație economică redusă.
Politici publice și direcția viitoare
Politicile publice pot accelera sau bloca procesul de internaționalizare a firmelor. Nechita a sugerat că acestea ar trebui să favorizeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului, invocând stabilitatea fiscală, taxe moderate și reguli aplicate uniform. Prosperitatea României depinde de capacitatea de a produce bogăție și de atragerea capitalului în economie.
În concluzie, pentru a depăși paradoxul economic al României, este esențial ca strategii eficiente să fie implementate, astfel încât să se valorifice potențialul economic și să se reducă dependența de capitalul extern.