România rămâne departe de euro
Bulgaria a devenit, pe 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România continuă să fie în afara monedei unice. Cauzele principale sunt deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic pentru adoptarea euro.
Deficitul bugetar și perspectiva aderării
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice reprezintă un obstacol major în calea aderării. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România va reuși să își stabilizeze finanțele pentru a avea o șansă realistă de a adera la zona euro.
Sprijinul public pentru euro
Conform sondajului Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%. Cu toate acestea, inflația ridicată, măsurile de austeritate și ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor din 2028 au dus la o diminuare a discuțiilor publice privind adoptarea monedei unice.
Situația în alte state din UE
În Ungaria, sprijinul public pentru euro este de 72%, dar aderarea rămâne blocată politic din cauza opoziției premierului Viktor Orbán. Polonia, cu un sprijin public de 45%, a decis să nu lucreze la adoptarea monedei unice, iar în Cehia, unde sprijinul este de 30%, guvernul nu are planuri concrete pentru adoptare. Suedia și Danemarca rămân, de asemenea, în afara zonei euro, cu un sprijin public de 33% și cu un statut special care le permite să nu adere, respectiv.
Concluzie
România se află într-o poziție complicată în procesul de integrare în zona euro, cu obstacole economice și politice semnificative care împiedică progresul, în timp ce alte state din UE se confruntă cu provocări similare, dar reacționează diferit la oportunitățile de aderare.