România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea reglementărilor referitoare la monitorizarea calității aerului. Autoritățile europene acuză România că nu dispune de o rețea de măsurare a poluării care să îndeplinească standardele impuse de Uniunea Europeană.
Deficiențe în monitorizarea poluării
Comisia a semnalat că România nu a instalat suficiente puncte de măsurare a poluării, iar unele dintre acestea sunt amplasate incorect. Datele colectate sunt considerate nesigure, ceea ce împiedică evaluarea corectă a nivelului de poluare și implementarea de măsuri eficiente pentru combaterea acesteia.
Poluanți majori afectați
Problemele identificate de Comisia Europeană vizează poluanți deosebit de periculoși pentru sănătate, precum particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzo(a)pirenul.
Avertizări repetate din partea Comisiei Europene
Comisia a avertizat România în repetate rânduri, în 2017, 2019 și 2023, însă autoritățile nu au efectuat modificările necesare. Deși rețeaua națională de monitorizare a fost parțial modernizată, Bruxelles-ul consideră că există încă lacune semnificative în sistemul de monitorizare.
Posibile consecințe juridice și financiare
Decizia de a trimite cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate atrage sancțiuni financiare pentru România, în cazul în care se va dovedi că nerespectarea reglementărilor continuă.
Obligații europene privind calitatea aerului
Directivele europene referitoare la calitatea aerului fac parte din strategia Uniunii Europene de reducere a poluării până în 2030, impunând tuturor statelor membre responsabilitatea de a monitoriza corect aerul respirat de cetățeni.
Concluzionând, nerespectarea obligațiilor de monitorizare a calității aerului de către România poate avea consecințe grave, atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește sănătatea publică.