România și securitatea energetică
România dispune de gaze în depozite, dar există riscul ca acestea să nu ajungă suficient de repede la consumatorii din România și Republica Moldova, în special în perioadele de consum ridicat. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, subliniază că diferența dintre a avea gaze și a le putea livra este crucială, în special când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, în condiții de temperaturi sub -12°C.
Dependenta de gazul ungar
Chisăliță atrage atenția asupra dependenței României de Ungaria pentru livrările de gaze în momente critice. Începând cu 11 ianuarie 2026, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale pentru a susține consumul din România și Republica Moldova, evidențiind o vulnerabilitate structurală a României. Această dependență devine evidentă în contextul în care România se confruntă cu cereri mari de gaze la temperaturi extreme.
Funcționarea depozitelor de gaze
Chisăliță explică faptul că depozitul de gaze nu funcționează ca o simplă rezervă din care se poate extrage oricând, ci ca un rezervor cu robinet, care se golește pe măsură ce este utilizat. Această realitate este adesea neînțeleasă de public și omisă de factorii de decizie.
Necesitatea unei schimbări de mentalitate
Expertul subliniază că instituțiile și factorii de decizie trebuie să își schimbe mentalitatea privind securitatea energetică, care nu mai înseamnă doar a avea surse de achiziție, ci și capacitatea de a funcționa eficient în absența acestora. Contextul geopolitic actual impune o reevaluare a strategiilor energetice ale României.
În concluzie, dependența României de gazul din Ungaria și provocările legate de livrările de gaze în perioade de consum ridicat subliniază importanța unei strategii de securitate energetică mai robuste și adaptate la realitățile actuale.