Conexiuni surprinzătoare cu România în afacerea Epstein
Noile documente publicate în 2026 de Departamentul de Justiție al SUA, parte dintr-un set de peste 3,5 milioane de pagini legate de investigațiile asupra lui Jeffrey Epstein, dezvăluie legături neașteptate cu România.
Corespondență și legături profesionale
În corespondența și rapoartele bancare analizate de anchetatori, au fost identificate nume ale unor profesori români și mențiuni despre o femeie din România, pentru care Epstein căuta un loc de muncă în Londra. Documentele conțin transferuri financiare către conturi din România și mențiuni despre Europa de Est ca o zonă majoră de risc în rețelele globale de trafic.
Epstein și „o bună prietenă, fost model din România”
Un email din 2010, trimis de Epstein unui om de afaceri din Londra, arată că acesta încerca să intermedieze un loc de muncă pentru o româncă aflată în Marea Britanie. În mesaj, Epstein menționa: „Te întorci în Florida sau New York? Dacă ești la Londra, am o prietenă bună, fost model de modă din România, cu diplomă de business school, dornică să înceapă un job adevărat.” Identitatea femeii nu este dezvăluită în documente.
Interesul lui Epstein pentru mediul academic din România
Emailurile arată că Epstein aduna contacte din mediul universitar din Europa de Est, inclusiv România. Deși nu există dovezi că ar fi colaborat direct cu acești profesori, numele lor apar într-o listă de potențiale contacte academice. Profesorii români menționați sunt:
- Ioana‑Carmen Popescu – cercetător la Centrul de Chimie Organică „Constantin Nenitescu”, Academia Română
- Dr. Iulian Rusu – profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Ștefan Traușan‑Matu – profesor la Universitatea Politehnica din București și cercetător principal la Academia Română
Pe lista de contacte apare și Corina Tănită, cercetător cu legături academice în Craiova și București. Epstein a notat că informațiile despre acești profesori „ar putea să nu fie prea utile”, deoarece nu îi cunoștea personal.
Transferuri financiare către România
Un document analizează o româncă, al cărei nume a fost anonimizat, într-un dosar privind Fundația C.O.U.Q., Inc., organizație non-profit condusă de Epstein. În declarația fiscală din 2012 a fundației apar:
- plăți totale de peste 30.000 de dolari către femei,
- 137 de plăți către persoane care primiseră bani din alte conturi ale lui Epstein.
Un alt document indică un transfer de peste 30.000 de euro către un cont din Iași, aparținând unei românce. Justiția americană a anonimizat numele. Se presupune că retragerile mari de numerar din cont au fost pentru cheltuieli de combustibil în timpul călătoriilor în străinătate, însă nu existau chitanțe care să susțină aceste cheltuieli.
Europa de Est ca zonă majoră de risc
Un raport AML (Anti‑Money Laundering) realizat de JPMorgan arată că aproape două treimi dintre femeile traficate la nivel mondial provin din Europa de Est, menționând România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina ca surse principale. JPMorgan a fost conștient de plățile efectuate de Epstein de peste 1,2 milioane de dolari către femei cu nume de familie est-europene între 2003 și 2008, continuând să gestioneze astfel de tranzacții, totalizând aproape 3 milioane de dolari.
Consecințele cazului Epstein
Jeffrey Epstein s-a înregistrat ca infractor sexual în 2008 după o condamnare pentru solicitarea unei minore și a murit în 2019 în închisoarea din Manhattan, incident clasificat oficial drept sinucidere. Departamentul de Justiție a început publicarea documentelor legate de anchetele din 2005, 2008 și 2019. Aceste materiale, deși cenzurate, includ fotografii, transcrieri ale interviurilor, corespondență, rapoarte bancare și liste de contacte, revelând extinderea rețelei de contacte a lui Epstein și ecourile activităților sale până în România.
Revelarea acestor informații sugerează o rețea complexă care leagă România de activitățile ilegale ale lui Epstein, punând în lumină problemele grave legate de trafic și exploatare în Europa de Est.