Rata șomajului în scădere, dar economiștii avertizează
Rata șomajului în România a ajuns la 5,9% în luna octombrie 2025, conform datelor ajustate sezonier de la Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta reprezintă o scădere de 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, dar economiștii subliniază că nu este momentul pentru entuziasm, având în vedere că numărul total al șomerilor rămâne superior celui din octombrie 2024.
Numărul șomerilor și analiza pe sexe
În octombrie 2025, numărul șomerilor, persoane cu vârste între 15 și 74 de ani, a fost estimat la 487.300. Comparativ, în septembrie 2025 erau 497.400 de șomeri, iar în octombrie 2024 cifra era de 463.700. Rata șomajului pe sexe arată că bărbații au o rată de 6%, în timp ce femeile au 5,8%. Rata șomajului în rândul persoanelor adulte (25-74 ani) a fost de 4,6%, iar pentru tineri (15-24 ani) a atins 26,9% în perioada iulie-septembrie 2025, semnalând o problemă structurală gravă în integrarea acestora pe piața muncii.
Opinie economică: „Nu este bine, este doar un pic mai bine”
Economistul Radu Nechita a declarat că scăderea ratei șomajului este un semn pozitiv, dar nu justifică un entuziasm excesiv. El a subliniat că, de la începutul anului 2025, numărul șomerilor a depășit constant 475.000, un prag care nu a fost atins în ultimii trei ani. Nechita a menționat că politicile de creștere a salariului minim fără legătură cu productivitatea afectează în special tinerii și angajații mai puțin calificați.
Problemele structurale ale pieței muncii
Economistul a evidențiat și efectele suprataxării muncii part-time, care descurajează angajările pentru tineri. De asemenea, a subliniat neîncrederea în sistemul educațional ca factor care contribuie la scăderea calității forței de muncă. Nechita a adus în discuție și politica de asistență socială, sugerând că beneficiile ar trebui să fie reevaluate pentru a nu descuraja munca.
Influența inflației și a normelor legale
Economistul Christian Năsulea a arătat că scăderea șomajului poate fi parțial explicată prin formalizarea muncii, cu un număr mai mare de angajați trecând de la munca la negru la contracte legale, în urma intensificării controalelor. De asemenea, inflația ridicată a determinat mulți români să caute locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite, inclusiv în străinătate.
Provocările pentru tineri pe piața muncii
Rata mare a șomajului în rândul tinerilor este legată de lipsa calificărilor și de impactul salariului minim. Năsulea a sugerat că, în alte state europene, s-au adoptat excepții de la salariul minim pentru tineri, o măsură care nu a fost implementată în România.
Egalitatea de șanse între sexe
În ceea ce privește egalitatea de șanse, România este considerată relativ avansată, cu o diferență mică de 0,2 puncte procentuale între ratele șomajului la bărbați și femei. De asemenea, sistemul de protecție socială, care include doi ani de concediu pentru creșterea copilului, este un avantaj pentru menținerea angajatelor în sistem.
Concluzie
Scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 poate părea un semn de optimism, dar analiza detaliată a datelor sugerează o piață a muncii fragilă, afectată de cheltuieli publice excesive, presiune fiscală, incertitudini legislative și o educație care nu răspunde necesităților economiei.