Provocări globale în 2026
În 2026, economia globală se confruntă cu provocări semnificative din cauza războaielor, tensiunilor comerciale și atacurilor cibernetice. În România, efectele acestor tensiuni sunt deja vizibile, manifestându-se prin prețuri ridicate, dobânzi mari și o recesiune tehnică. Datoria publică a depășit 60% din PIB în noiembrie 2025, iar deficitul bugetar este cel mai mare din Uniunea Europeană, ceea ce face economia românească vulnerabilă la șocuri externe.
Perspectivele economice globale
Conform raportului Global Risks 2026 al Forumului Economic Mondial, pe baza răspunsurilor a peste 1.300 de experți din 116 economii, jumătate dintre respondenți prevăd o perioadă „turbulentă sau furtunoasă” în următorii doi ani, iar pe termen de zece ani, procentul crește la 57%. Cele mai mari riscuri globale identificate sunt confruntările geo-economice, urmate de conflicte armate, polarizarea socială și riscurile tehnologice.
Impactul asupra economiei românești
România, fiind o economie integrată în piața europeană, resimte direct efectele încetinirii economiei europene și ale tensiunilor comerciale. Mașinile și echipamentele de transport constituie 46,6% din exporturile românești. Presiunile globale asupra prețurilor și energiei au contribuit la menținerea unei inflații ridicate, cu o rată anuală de 9,62% în ianuarie 2026.
Riscurile cibernetice
Atacurile cibernetice reprezintă o preocupare majoră pentru companii, fiind pe primul loc în topul riscurilor de afaceri, conform Barometrului Allianz. În 2024, fraudele informatice au crescut cu 40%, iar atacurile malware cu aproape 287%. Aceste riscuri afectează atât securitatea datelor, cât și stabilitatea financiară a companiilor.
Recesiunea tehnică și datoria publică
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, cu o scădere de 0,2% în trimestrul III și 1,9% în trimestrul IV. Datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB, ajungând la aproximativ 1.121 miliarde lei. Această situație impune guvernului o gestionare mai atentă a împrumuturilor și cheltuielilor publice.
Fragilitatea companiilor și fondurile europene
Deficitul bugetar a atins 8,4% din PIB în 2025, cel mai ridicat din UE. Aproape o treime dintre firmele din România au capitaluri proprii sub minimul legal, generând peste jumătate din restanțele economiei. De asemenea, România riscă să piardă fonduri europene disponibile prin PNRR, având încasări sub 40% din suma alocată inițial.
Implicarea cetățenilor și companiilor
Cetățenii resimt efectele economice prin creșterea prețurilor și a costurilor de trai, ceea ce îi determină să economisească mai mult sau să își ajusteze cheltuielile. Companiile trebuie să fie mai prudente, diversificându-și furnizorii și investind în securitate cibernetică și planificare financiară.
Concluzie
Anul 2026 se preconizează a fi unul de ajustare economică pentru România, cu un accent pe necesitatea unor măsuri de stimulare a economiei pentru a atenua efectele provocărilor globale și a îmbunătăți perspectivele de creștere.