Investiția statului în campaniile electorale
Statul român alocă sume semnificative pentru finanțarea campaniilor electorale. Conform legislației, partidele politice sau candidații independenți care obțin peste 3% din voturi la alegeri pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie. Pentru alegerile prezidențiale din 2025, statul ar trebui să ramburseze peste 200 de milioane de lei.
Cereri de rambursare
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat că patru candidați au solicitat rambursarea a 228 de milioane de lei. Aceste cereri provin de la:
- George Simion – 69 de milioane de lei
- Crin Antonescu – 64,5 milioane de lei
- Nicușor Dan – 60,8 milioane de lei
- Victor Ponta – 34,5 milioane de lei
Contextul legislativ
Rambursarea cheltuielilor electorale a fost introdusă în 2015, ca parte a unor modificări legislative menite să reducă dependența partidelor de finanțări ilegale. Fostul deputat Mihai Voicu a menționat că această măsură a fost inspirată de modelul polonez și a fost susținută de un consens larg, inclusiv din partea societății civile.
Problemele financiare din campaniile electorale
Controversele legate de sursele de finanțare pentru campaniile electorale au fost frecvente, iar unele au dus la dosare penale, precum cazul „Trofeul Calității”, unde s-au strâns fonduri ilegale pentru campania lui Adrian Năstase din 2004.
Modificările aduse în 2015 au impus stricte limitări asupra cheltuielilor electorale, interzicând obiectele promoționale care ar putea fi considerate mită electorală.
Limitele de cheltuieli și rambursările
Limitele de cheltuieli pentru candidați sunt legate de salariul minim brut pe țară, care a crescut constant. În 2025, un candidat la prezidențiale poate cheltui maximum 80 de milioane de lei, iar în turul al doilea, limita crește la 120 de milioane de lei. Statul a rambursat aproximativ 1 miliard de lei în 2024, inclusiv pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Modificările legislative și propunerile de îmbunătățire
Între 2003 și 2006, statul oferea subvenții pentru campaniile electorale, iar în 2006 a fost introdus sistemul de subvenție anuală. În 2019, partidele au fost din nou autorizate să folosească subvențiile pentru finanțarea campaniilor. Conform celor discutate de experți, este necesară o reglementare mai strictă a rambursărilor și a limitelor de cheltuieli, iar pragul de 3% pentru decontare ar putea fi considerat prea generos.
Concluzie
Rambursarea cheltuielilor electorale de către stat a creat un mecanism prin care partidele pot evita dependența de finanțări ilegale, însă rămân provocări legate de limitarea cheltuielilor și de asigurarea echității în competiția electorală.