Contextul actual al Guvernului Bolojan
Noul guvern al României, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă cu provocări semnificative în încercarea de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Măsurile propuse pentru a aborda această problemă includ reduceri drastice, care ar putea genera reacții negative din partea opiniei publice.
Măsuri propuse pentru reducerea deficitului
Printre măsurile luate în considerare se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, afectând astfel cel puțin 167.000 de angajați, majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc. Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024, iar nerespectarea unor măsuri de reducere ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al țării, ceea ce ar spori costurile împrumuturilor și ar putea agrava deficitul.
Riscuri suplimentare și reacții ale opiniei publice
România se confruntă, de asemenea, cu riscul suspendării fondurilor europene destinate dezvoltării regionale și post-pandemice. Deja, reacțiile negative au început să apară; funcționarii publici din clădirea guvernului au protestat împotriva unui proiect de lege care prevede reducerea bonusurilor și a zilelor libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiții periculoase. În urma acestor proteste, guvernul a amânat discuțiile pe această temă, în contextul apelurilor la negocieri cu sindicatele.
Obiectivele Comisiei Europene
Comisia Europeană a solicitat României reducerea deficitului la 2,8% din PIB până în 2030, un obiectiv considerat dificil de atins. Printre alte măsuri, guvernul ia în considerare introducerea de noi taxe pe jocurile de noroc, majorarea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16% și creșterea TVA-ului pentru lemnele de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. De asemenea, alte cote reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar urma să crească la 19%.
Evaluarea impactului măsurilor
Guvernul intenționează să reevalueze proiectele de investiții și să limiteze programele de sprijin guvernamental la cele care ar putea crește exporturile și reduce importurile. Otilia Nuțu de la Expert Forum a avertizat că măsurile de austeritate vor fi „extrem de nepopulare” dacă guvernul nu va aborda cheltuielile publice inutile, precum pensiile mari ale foștilor funcționari publici, ceea ce ar putea duce la o creștere a populismului de extremă dreapta.
Divergențe în colectarea veniturilor
Conform datelor recente ale Comisiei Europene, diferența dintre veniturile potențiale totale din TVA și ceea ce a fost colectat de autoritățile fiscale române în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro, reprezentând mai mult de 30% din totalul care ar fi putut fi colectat. Președintele Nicușor Dan va discuta despre evaziunea fiscală ca amenințare la adresa securității naționale în cadrul CSAT.
Previziuni economice
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat că noul guvern trebuie să prezinte o evaluare a impactului măsurilor propuse. Într-un scenariu optimist, se estimează că aceste măsuri ar putea reduce deficitul bugetar sub 8% din PIB până la sfârșitul anului. Dăianu a exprimat optimism, afirmând că România ar putea evita retrogradarea ratingului suveran.