Creșterea record a datoriei guvernamentale în România
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru trimestrul al treilea din 2023.
Îndatorarea depășește capacitatea economică
Peiu subliniază că ritmul de îndatorare al statului a depășit capacitatea economiei de a genera o creștere sustenabilă. Fiecare miliard de euro împrumutat în prezent se va dubla în următorii zece ani din cauza dobânzilor, iar serviciul anual al datoriei publice reprezintă deja aproape 3% din PIB.
Critici la adresa bugetului pentru apărare
Senatorul critică planurile Guvernului de a crește bugetul pentru apărare la 5% din PIB, aproape echivalent cu creșterea datoriei publice înregistrate anul trecut. România cheltuie anual 3,3% din PIB pentru educație și 5,6% din PIB pentru sănătate, în timp ce datoriile suplimentare se ridică la 5,5% din PIB.
Impactul datoriei publice asupra economiei
Cu o datorie publică de aproximativ 61% din PIB, dobânzile plătite anual constituie 3% din PIB. România s-a angajat să-și crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB, aproape cât creșterea datoriei guvernamentale. Recent, Guvernul PSD PNL USR UDMR a contractat un împrumut de peste 4% din PIB pentru achiziția de armament din Franța și Germania.
Consecințele îndatorării excesive
Petrișor Peiu pune întrebări critice privind viitorul țării: Cum poate avansa România, care cheltuie pentru educație la fel de mult cât pentru plata dobânzilor? Cum poate progresa o națiune cu o creștere economică sub 1% din PIB, dar cu o creștere a datoriei de 5,5% din PIB? Aceste întrebări subliniază gravitatea situației economice actuale.
Concluzie: Creșterea record a datoriei guvernamentale în România ridică semne de întrebare asupra sustenabilității economice și a priorităților bugetare, având implicații majore asupra viitorului economic al țării.