Numărul de deținuți care muncesc în România
Peste 7.300 de deținuți din România desfășoară activități lucrative, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). În luna octombrie, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor.
Creșterea veniturilor din muncă
În 2025, valoarea serviciilor prestate de deținuți a atins 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei. Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere, iar între septembrie și noiembrie 2025 au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici și reprezentanți ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.
Cerinte și reglementări pentru muncă
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013, care permite penitenciarelor să încheie contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice. Munca poate fi desfășurată în diverse forme, inclusiv în interiorul penitenciarului, în regie proprie, sau în caz de calamități. Totuși, nu toți deținuții pot participa la aceste activități; trebuie să fie clasificați în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei și să nu fie cercetați pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor, bazându-se pe comportamentul deținuților și gradul de risc.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile generate din munca prestată nu ajung integral la deținuți. Din sumele încasate de administrația penitenciarului, 40% revine persoanei condamnate. Din această sumă, deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând a fi încasată la momentul liberării. Restul de 60% din venit este al administrației penitenciarului, contabilizate ca venituri proprii utilizate conform legislației financiare.
Concluzie
Colaborarea între penitenciare și angajatori nu doar că sprijină reintegrarea socială a deținuților, dar contribuie și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare, având un impact semnificativ asupra societății.