Paradoxul locurilor de muncă vacante în România
România se confruntă cu o situație paradoxală, având în prezent aproximativ 31.000 de locuri de muncă vacante, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,8%. Acest dezechilibru pe piața muncii este cauzat de o serie de factori, inclusiv deficitul de forță de muncă, lipsa candidaților calificați, migrarea forțată și problemele din sistemul educațional.
Impactul deficitului de personal în sectorul public
Sectorul public este unul dintre cele mai afectate de lipsa de personal, cu circa 21,5% din posturi fiind vacante în administrația publică, sănătate și educație. Astfel, se înregistrează aproximativ 3.200 de locuri vacante în administrația publică, 2.600 în domeniul sănătății și asistenței sociale și 1.000 în învățământ. Cererea mare pentru anumite locuri de muncă nu se traduce în ocuparea acestora din cauza lipsei acute de candidați calificați.
Problemele legate de mobilitate și navetă
O altă dificultate o constituie distanța dintre locurile de muncă vacante și locuințele potențialilor angajați. Mulți români sunt nevoiți să facă naveta pentru a ajunge la locurile de muncă, deși acest lucru nu reprezintă un impediment major pentru aproximativ două milioane de persoane. Județele Ilfov, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița au un procent mare de navetiști, adesea asociat cu migrarea zilnică spre București.
Probleme structurale în educație
Problemele din educație contribuie, de asemenea, la deficitul de forță de muncă calificată. Mulți tineri aleg școli profesionale sau licee cu profil vocațional, însă abandonul școlar și rata scăzută de promovare la BAC agravează situația. Testele PISA din 2022 plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele funcționale ale elevilor, conform BNR.
Migrarea forțată și atragerea muncitorilor non-UE
În ultimii ani, România a început să atragă muncitori non-UE, dar aceștia sunt adesea necalificați și ocupă locuri de muncă în sectoare inferioare. Între timp, românii mai bine pregătiți continuă să emigreze în Occident, în căutarea unor oportunități mai bune.
Concluzie
Deficitul de forță de muncă din România, generat de migrarea forțată, problemele educaționale și lipsa candidaților calificați, are implicații semnificative pentru economia națională, punând în pericol dezvoltarea durabilă a diverselor sectoare.