Pasajul Basarab: Un fiasco costisitor
Pasajul Basarab, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România, nu a fost recepționat oficial nici după 14 ani de la inaugurare. Cei doi kilometri care leagă Gara de Nord de cartierele Capitalei sunt plini de mizerie și rugină, iar investiția de peste 285 de milioane de euro nu poate fi întreținută legal fără recepție, ajungând o ruină pe bani publici.
Inaugurarea și lipsa recepției
Inaugurat în 2011, Pasajul Basarab a fost construit cu o sumă imensă de peste 285 de milioane de euro, însă nu a fost niciodată recepționat oficial. Fără acest act, întreținerea nu este posibilă din punct de vedere legal, ceea ce a dus la o degradare accentuată a structurii. O expertiză realizată în timpul mandatului lui Nicușor Dan a estimat că o eventuală recepție finală ar necesita lucrări suplimentare de aproximativ 130 de milioane de lei.
Declarațiile autorităților
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a declarat că „timpul” este principalul vinovat pentru degradarea pasajului, menționând că întârzierile administrației de peste 14 ani au dus la imposibilitatea de a interveni pentru reabilitarea acestuia. Recent, edilul a anunțat că situația se va debloca prin semnarea unui acord cu constructorul pentru preluarea oficială a pasajului, ceea ce va permite intervenții legale pentru întreținere, curățenie și reparații.
Planurile de reabilitare
Bujduveanu a subliniat că lucrările de reabilitare vor include refacerea betonului și a rosturilor de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice, precum și modernizarea sistemului de drenaj. Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a confirmat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a oferit un termen pentru finalizarea recepției, estimând că la sfârșitul anului viitor Pasajul Basarab ar putea fi recepționat, după mai bine de 15 ani de la deschiderea traficului.
Concluzie
Pasajul Basarab reprezintă un exemplu emblematic de risipă administrativă și neglijență în gestionarea infrastructurii publice, iar deblocarea recepției finale este esențială pentru a asigura întreținerea și utilizarea corespunzătoare a acestuia în beneficiul cetățenilor.