Impactul ONG-urilor de mediu asupra proiectelor de infrastructură
În ultimii ani, ONG-urile ecologice au blocat numeroase inițiative strategice în domeniul energiei și infrastructurii din România. Organizațiile, adesea finanțate din surse externe, au acționat prin procese legale și prin influențarea politicienilor pentru a împiedica dezvoltarea infrastructurii naționale.
Contestații legale și blocaje în proiecte
Asociația Bankwatch România, filiala Cluj, a solicitat la Curtea de Apel Cluj suspendarea Acordului de Mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, argumentând că acesta prezintă probleme legale majore și un risc socio-economic ridicat. De asemenea, ONG-ul a încercat să oprească și construcția gazoductului Tuzla-Podișor, care transportă gaze din Marea Neagră.
Coloniile de lilieci și alte specii afectează infrastructura
Construirea Autostrăzii A1 a fost întârziată timp de trei ani din cauza unei colonii de lilieci descoperite într-o peșteră din satul Șoimuș. Monitorizarea peșterii a arătat că liliecii sunt din specii comune, fără cerințe speciale de protecție, dar au fost necesare noi avize de mediu pentru continuarea lucrărilor, obținute abia în 2017.
De asemenea, construcția unui baraj pe râul Crișul Alb a fost întârziată din cauza lipsei studiilor de mediu, ONG-urile susținând că lucrările vor afecta șapte specii de pești. Statul român a investit până în prezent peste 148 de milioane de lei în acest proiect, estimat la aproape 168 de milioane de lei.
Consecințe economice și politice
Problemele legate de protecția mediului au dus la sistarea lucrărilor pe alte tronsoane ale autostrăzii Lugoj-Deva, unde s-au invocat „tuneluri” pentru urși. Valoarea contractului pentru aceste lucrări se află între 2,28 și 2,59 miliarde de lei, iar gândacul cafeniu a afectat, de asemenea, construcția altor mari tronsoane de drumuri.
Reacții politice la blocajele infrastructurii
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a solicitat informații de la serviciile de informații despre ONG-urile care au influențat blocarea proiectelor. El a menționat că a primit răspunsuri variate. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângeri penale împotriva ONG-urilor, afirmând că acestea reprezintă interese externe care amenință securitatea energetică a țării.
Un scandal politic a izbucnit în Parlament, unde mai mulți aleși cer demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, pentru refuzul de a semna autorizațiile de mediu necesare pentru diverse hidrocentrale începute anterior.
Concluzie
Blocajele generate de ONG-urile ecologice în proiectele de infrastructură din România subliniază tensiunile dintre dezvoltarea economică și protecția mediului, având implicații semnificative asupra securității energetice și a infrastructurii naționale.