Introducere
Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu privire la modificările legii de combatere a xenofobiei și antisemitismului, invocând neclarități și ambiguități în actul normativ, care ar putea conduce la interpretări eronate și potențiale abuzuri.
Argumentele lui Nicușor Dan
Președintele a explicat că este o obligație constituțională de a promulga sau de a trimite la CCR orice lege votată de Parlament în termen de 20 de zile, subliniind că, în acest interval, a promulgat aproximativ 40-50 de legi. A adăugat că legea contestată a fost trimisă la CCR din cauza neclarităților sale.
Amenințările primite de jurnaliști și deputatul Vexler
Nicușor Dan a menționat amenințările primite de jurnaliști în perioada alegerilor din noiembrie-decembrie 2024 și a cerut Parchetului General să clarifice situația. De asemenea, el a făcut referire la amenințările primite de Silviu Vexler, deputatul care a inițiat proiectul de lege.
Neclaritățile legii și importanța clarificării
Dan a subliniat importanța unei legi clare care să prevină abuzurile și interpretările eronate. A menționat că, deși nu contestă necesitatea unei legi care să condamne xenofobia și antisemitismul, formulările trebuie să fie precise. El a exemplificat neclaritățile legii printr-un caz legat de o asociație din Făgăraș, unde nu este clar dacă aceasta are caracter legionar.
Contextul legislativ și reacțiile
Silviu Vexler, inițiatorul legii, și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest, afirmând că sesizarea lui Nicușor Dan ar putea promova ideologia legionară. Pe 10 iulie, CCR a dezbătut sesizarea președintelui, iar actul normativ contestat prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. De asemenea, CCR a respins o altă sesizare pe aceleași teme, considerând că adoptarea legii nu afectează libertatea de expresie, conform exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Concluzie
Contestația lui Nicușor Dan la CCR subliniază nevoia de claritate legislativă în combaterea extremismului, evidențiind tensiunile dintre protecția drepturilor fundamentale și necesitatea de a preveni manifestările de ură.