Legea privind combaterea discursului instigator la ură
Legea pentru combaterea extremismului a trecut de Senat fără modificări, în ciuda solicitării de reexaminare din partea președintelui Nicușor Dan. Parlamentarii au votat proiectul în forma sa inițială, respingând observațiile președintelui care se refereau la prevenirea xenofobiei și radicalizării.
Argumentele președintelui Nicușor Dan
Nicușor Dan a evidențiat o tensiune între necesitatea de a combate ura și importanța clarității legislative. El a subliniat că România trebuie să acționeze împotriva xenofobiei și discriminării, dar nu prin norme ambigue care ar putea duce la efecte negative, cum ar fi amplificarea neîncrederii în instituții și polarizarea socială.
Un aspect central al argumentării sale este că lipsa de claritate în definirea infracțiunilor ar putea transforma în infractori persoane nevinovate din cauza interpretărilor judiciare abuzive. De asemenea, președintele a criticat sancționarea cu închisoare a distribuirii materialelor cu idei xenofobe, fără a face distincția între propaganda malițioasă și operele de valoare istorică sau literară.
Neclarități semantice și implicații
Nicușor Dan a subliniat neclaritățile din textul legislativ referitoare la organizațiile cu caracter legionar. El a menționat dificultatea de a distinge între asociațiile care promovează memoria închisorilor și cele care glorifică mișcarea legionară, ceea ce ar putea genera confuzii între apartenența la grupuri extremiste și cercetarea istorică.
În plus, președintele a accentuat necesitatea unor definiții precise pentru termeni precum „conducerea unei organizații”, subliniind că ambiguitatea poate conduce la aplicarea discreționară a pedepselor, care pot varia între trei și zece ani de închisoare.
Concluzie
Refuzul Parlamentului de a integra observațiile președintelui Nicușor Dan în legea privind combaterea extremismului ridică semne de întrebare cu privire la impactul acesteia asupra libertății de exprimare și a stabilității sociale în România.