Declarațiile lui Nicușor Dan privind TVA-ul și deficitul bugetar
Nicușor Dan a declarat, vineri, că eliminarea cotei de TVA de 9% pentru produsele alimentare esențiale nu este o opțiune viabilă. Președintele ales a subliniat că, în privința reducerii deficitului bugetar, a identificat anumite domenii unde pot fi realizate economii, dar a refuzat să detalieze aceste informații înainte de a le discuta cu reprezentanții partidelor politice.
În cadrul unei conferințe de presă după ședința Consiliului General al Municipiului București, în care a demisionat din funcția de primar al Capitalei, Nicușor Dan a fost întrebat despre discuțiile purtate cu miniștrii Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și despre simulările realizate pentru a estima impactul unei posibile creșteri a TVA-ului. El a afirmat că au fost efectuate astfel de calcule, însă le-a catalogat ca fiind „absolut teoretice”, explicând că o majorare a TVA-ului ar putea duce la evaziune fiscală și la o limitare a consumului, ceea ce face ca aceste calcule să nu fie precise.
Nicușor Dan a adăugat că nu se pune problema creșterii cotelor de TVA, menționând că România are deja 5% pentru energie, 9% pentru alimentele de bază și o cotă generală de 19%. El a subliniat că nu intenționează să susțină o creștere de la 5% la 9% sau de la 9% la 19%. De asemenea, a precizat că încearcă să evite chiar și o majorare de la 19% la 21% a TVA-ului.
Reducerea cheltuielilor și asumarea politică
Referitor la posibilele domenii de reducere a cheltuielilor, Nicușor Dan a menționat că are în minte mai multe exemple, dar a subliniat că este necesară o discuție prealabilă cu partidele politice pentru a ajunge la o asumare comună care să fie prezentată în Parlament. „Eu am mai multe exemple în cap, dar nu înainte de a le discuta cu partidele, pentru că trebuie să fie o asumare cu care să ne ducem cu toții în Parlament”, a declarat el.
Riscurile asociate cu PNRR
Nicușor Dan a abordat și riscurile legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind că România ar putea să nu acceseze toate fondurile disponibile. El a explicat că, în contextul procedurii de deficit excesiv, există etape care ar putea duce la pierderea unor fonduri. Riscul major, conform lui Dan, este că, până în august 2026, ar putea exista fonduri neatrase, ceea ce ar reprezenta o problemă serioasă.
Îmbunătățirea încrederii pe piețele financiare
În ceea ce privește problema creditelor cu dobânzi mari, Nicușor Dan a afirmat că aceasta este o chestiune legată de încrederea pe care România o are pe piețele financiare. „Dacă noi o să reuşim să scădem deficitul de la 9% la 7,5%, deja o să avem mai multă încredere şi dobânzi mai mici. Dacă peste doi ani o să ajungem să avem un deficit de 5%, ratele dobânzilor vor fi şi mai mici”, a concluzionat el.