Motivul absenței judecătorilor de la CCR
Cei patru judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) care nu au participat la ședința privind reforma pensiilor speciale au emis un comunicat de presă în care explică decizia lor. Aceștia subliniază că absența lor nu a fost un blocaj al activității, ci o alegere menită să respecte normele legale și regulile de funcționare ale Curții.
Contextul absenței
Judecătorii Deliorga, Stan, Licu și Busuioc au explicat că, pe 5 decembrie 2025, președinta CCR, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător raportor în cazul sesizării privind reforma pensiilor speciale și a stabilit un termen de judecată pe 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, un fapt fără precedent. Pe 10 decembrie, dosarul a fost amânat din cauza unui raport incomplet, iar noul termen a fost fixat pentru 28 decembrie, o zi nelucrătoare, ceea ce este, de asemenea, lipsit de precedent.
Refuzul amânării
Judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru luna ianuarie, având în vedere că toate celelalte cauze aflate pe rol au fost amânate pentru 22 ianuarie 2026. Solicitarea lor a fost ignorată de conducerea Curții, iar președinta a refuzat să aplice dispozițiile legale, ceea ce a determinat cei patru judecători să părăsească sala de ședință.
Clarificări privind decizia
Judecătorii au argumentat că absența lor a fost o măsură de respectare a regulilor de funcționare și a cadrului legal. Ei au depus o cerere scrisă prin care au solicitat aplicarea dispozițiilor legale. Totodată, au subliniat că luarea unei decizii rapide, cu termene stabilite de la o zi la alta, riscă să afecteze calitatea deliberării.
Importanța respectării normelor
Judecătorii au afirmat că respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții. Ei consideră că timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este esențial pentru buna funcționare a statului de drept.
Concluzie
Decizia celor patru judecători de a nu participa la ședința CCR subliniază importanța respectării normelor legale și a calității deliberărilor, având implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate reformele importante în România.