Misterul companiilor evazioniste
Mii de firme înregistrate la aceeași adresă, multe dintre ele situate în apartamente modeste, nu desfășoară nicio activitate economică reală. Curtea de Conturi a identificat peste 2.400 de adrese în România, unde sunt înregistrate aproape 50.000 de firme cu datorii de miliarde de lei. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în urmărirea acestor entități, ceea ce conduce la pierderi financiare semnificative pentru stat, în timp ce aceste firme dispar fără urmă.
Realitatea din teren
O echipă de jurnaliști a investigat aceste „sedii” de pe hârtie. Într-o zonă liniștită din Capitală, printre blocurile de locuințe, se află un apartament obișnuit în care sunt înregistrate peste 1.800 de societăți comerciale, care au acumulat datorii depășind 450.000 de lei. Această situație se repetă și pe alte străzi, chiar și în zone mai aglomerate, unde, la o singură adresă, sunt înregistrate peste 2.300 de societăți comerciale și mai mult de 6.000 de persoane fizice autorizate. Multe dintre acestea sunt inactive sau au existat doar pe hârtie, dar continuă să adune datorii.
Imposibilitatea de a urmări firmele
Locuitorii din zonă nu observă activitate economică reală. De exemplu, un răspuns obținut de la un locatar a fost: „Îmi pare rău, eu acum mă grăbesc, vorbesc și la telefon.” O altă persoană a declarat că nu știe ce funcționează la adresa respectivă și nu a remarcat prezența angajaților.
Impactul asupra bugetului de stat
Specialiștii în fiscalitate subliniază că multe dintre aceste firme nu își plătesc datoriile. Acestea sunt constituite, rulează sume de bani pentru o perioadă scurtă, apoi dispar, lăsând statul să suporte pagubele. Expertul Gabriel Biriș a declarat că, atunci când la o adresă sunt înregistrate sute sau mii de firme care nu își plătesc datoriile, este foarte probabil ca acestea să fie firme fantomă, folosite în activități frauduloase, cum ar fi furtul de TVA.
Dimensiunea problemei
Raportul Curții de Conturi evidențiază că peste 47.000 de firme sunt înregistrate la aproximativ 2.400 de adrese, având datorii totale de aproape 30 de miliarde de lei către bugetul statului. Gabriel Biriș a subliniat că aceste sume neplătite contribuie la creșterea taxelor, explicând că nu este vorba despre taxe mici, ci de furtul semnificativ care afectează colectarea acestora.
Concluzie
Deficitul de colectare a taxei pe valoare adăugată în România a ajuns la un nivel alarmant de peste 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, ceea ce subliniază gravitatea problemei companiilor evazioniste.