Ministerul Finanțelor împrumută 135,5 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor a obținut, marți, 135,5 milioane de lei de la bănci prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Aceasta urmează după ce luni, instituția a împrumutat 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, România a atras peste un miliard de lei în doar două zile, continuând să se finanțeze masiv de pe piața internă.
Datoria publică depășește 60% din PIB
În prezent, datoria guvernamentală a ajuns la 60,2% din PIB, un prag de alertă în Uniunea Europeană. Împrumuturile sunt realizate într-un context în care costurile de finanțare rămân ridicate, iar bugetul de stat resimte presiuni din cauza deficitului bugetar și a nevoilor de refinanțare a datoriei publice.
Costurile de finanțare și randamentele atractive
În cadrul emisiunilor de obligațiuni de luni, Ministerul Finanțelor a obținut 903 milioane de lei la dobânzi anuale de 6,64% și 6,11%. Marți, s-au suplimentat împrumuturile cu 55 milioane de lei și 80,5 milioane de lei, având un interes ridicat din partea băncilor, care au transmis oferte de 85 milioane de lei și 130 milioane de lei.
Planul de finanțare pentru februarie 2026
Ministerul Finanțelor a stabilit pentru luna februarie 2026 împrumuturi de 7,7 miliarde de lei de la băncile comerciale, o sumă cu 2,3 miliarde de lei mai mică decât cea din ianuarie 2026, când planificarea era de aproximativ 10 miliarde de lei. Sumele atrase vor fi utilizate pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, dar și pentru acoperirea deficitului bugetar.
Împrumuturile, o soluție temporară
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că împrumuturile actuale reflectă presiunile structurale din bugetul public, fiind utilizate în principal pentru cheltuieli curente, cum ar fi pensiile și salariile, și nu pentru investiții. Costurile ridicate ale finanțării ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului în anii următori, în special în contextul menținerii dobânzilor la niveluri ridicate și a încetinirii creșterii economice.
În concluzie, împrumuturile recente ale Ministerului Finanțelor demonstrează o dependență crescută de finanțarea internă, cu implicații semnificative asupra sustenabilității bugetului public și economiei naționale pe termen lung.