Impactul microplasticelor asupra sănătății umane
Microparticulele de plastic au fost identificate în corpul uman, inclusiv în organe precum ficatul, rinichii, splina, creierul și chiar oasele. Conform estimărilor, un individ consumă anual până la 52.000 de particule de microplastic, prin alimentație, lichide sau aer. Aceste particule au fost detectate în fluide corporale cum ar fi saliva, sângele, spută și laptele matern.
Creșterea expunerii la microplastice
Utilizarea pe scară largă a plasticului a început în anii 1920, iar din anii ’60 s-a observat o creștere semnificativă a prezenței microplasticelor în mediu. Un studiu din 2024 a arătat că expunerea la aceste particule a crescut de șase ori din 1990, în special în SUA, China, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Scandinavia.
Cercetări recente și efectele microplasticelor
Evaluarea efectelor microplasticelor asupra sănătății este complexă. Un studiu recent a implicat voluntari care au consumat soluții cu microplastice pentru a observa reacțiile organismului. Primele rezultate urmează să fie publicate. În 2024, cercetătorii chinezi au găsit microplastice în oasele pacienților care au suferit intervenții chirurgicale, ceea ce ridică întrebări legate de mobilitate și regenerare musculară. Un alt studiu din Italia a asociat microplasticele din plăci arteriale cu un risc de 4,5 ori mai mare de accident vascular cerebral și infarct.
Microplasticele și bolile neurologice
În 2025, s-au descoperit microplastice în creierul cadavrelor umane, iar pacienții cu demență aveau de până la 10 ori mai mult plastic în creier. Deși cercetătorii nu pot stabili o legătură cauzală directă, se suspectează că aceste particule ar putea agrava afecțiuni neurologice.
Diversitatea microplasticelor și riscurile asociate
Microplasticul este un termen generic care include mii de tipuri diferite, fiecare cu proprietăți unice. Un litru de apă îmbuteliată poate conține până la 240.000 de particule de plastic, care pot absorbi toxine și pot afecta echilibrul hormonal. Studiile sugerează că microplasticele ar putea contribui la creșterea riscului de cancer, în special colorectal.
Strategii pentru reducerea expunerii
Cercetătorii subliniază importanța identificării tipurilor periculoase de microplastice și a discutării cu producătorii pentru a dezvolta alternative mai sigure. De exemplu, în mediul medical, măștile și tuburile din plastic ar putea fi înlocuite cu materiale mai sigure pentru a preveni pătrunderea microplasticelor în organism.
Concluzie
Microplasticele sunt omniprezente în mediu și pot avea efecte negative asupra sănătății umane, inclusiv riscuri crescute de boli cardiovasculare, neurologice și cancer. Este esențial să se continue cercetările pentru a înțelege mai bine impactul acestora și pentru a găsi soluții pentru reducerea expunerii.