Criza forței de muncă în România
România se confruntă de câțiva ani cu o criză a forței de muncă, ceea ce obligă multe afaceri să aducă muncitori din țări mai puțin dezvoltate, în special din Asia de Sud-Est. Acești muncitori sunt vizibili în București, unde lucrează ca și curieri, ospătari sau în domeniul curățeniei, având scopul de a trimite bani acasă sau de a-și construi un viitor în România.
Cazul lui Jay Mark Batinga
Un exemplu este Jay Mark Batinga, un filipinez de 35 de ani, care a venit în România în 2019. Inițial, a lucrat ca ospătar în Constanța, iar apoi s-a mutat în București, unde și-a adus și soția. Jay a reușit să o aducă pe aceasta în România după ce a discutat cu șeful său, care l-a ajutat cu documentele necesare. Acum, împreună au două fetițe, cea mică fiind născută în România.
Viața și provocările muncitorilor asiatici
Jay câștigă de trei ori mai mult în România decât în Filipine, dar dorul de fiica sa de 7 ani, care a rămas acasă, îl afectează. El și soția sa îi trimit bani lunar pentru educație și nevoile de bază. Aceasta este o practică comună printre muncitorii asiatici, care contribuie astfel la susținerea familiilor lor din țările de origine.
Nevoia de muncitori străini
Potrivit lui Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, dacă angajatorii ar găsi forță de muncă locală, nu ar apela la muncitori străini. În 2024, deficitul de forță de muncă a fost estimat la 600.000 de locuri, iar aproximativ 140.000 de muncitori asiatici acoperă doar o parte din această necesitate. Multe restaurante din marile orașe depind de angajații asiatici pentru a rămâne funcționale.
Angajatori mulțumiți de forța de muncă asiatică
Gabriel Puiu, manager de restaurant, menționează că 90% din personalul său este asiatic, având 15 angajați din această categorie și fiind mulțumit de contribuția lor. Cei mai mulți muncitori străini provin din țări precum Sri Lanka, Vietnam, Nepal și India.
Concluzie
Aducerea muncitorilor din Asia de Sud-Est în România este o soluție necesară pentru a răspunde deficitului de forță de muncă, având un impact semnificativ asupra economiei locale și asupra vieților celor care își construiesc un nou cămin în această țară.