Sentimentul de pericol în România
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie 2025, două treimi dintre români (65,2%) au avut sentimentul că națiunea se află într-un moment critic. Acest sentiment a fost amplificat de criza sanitară majoră și de războiul din vecinătate, provocat de atacul Rusiei împotriva Ucrainei.
Starea de anxietate în societate
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a declarat că nu există nicio categorie de populație mai relaxată în ceea ce privește percepția pericolului, ceea ce reflectă o stare de tensiune profundă în societatea românească. Anxietatea populației a fost determinată de cea mai gravă criză a regimului democratic din ultimele 30 de ani.
Percepția pericolului
Analizând detaliile studiului, 37,1% dintre respondenți au simțit că România este în pericol în foarte mare măsură, iar 28,1% în mare măsură. În schimb, 18,2% au avut acest sentiment în mică măsură, iar 15,3% în foarte mică măsură sau deloc. 1,3% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Sursele percepute ale pericolului
În ceea ce privește sursele pericolului, 14,5% dintre români cred că acesta provine din afara țării, iar 14,5% din interior. De asemenea, 35,1% consideră că amenințarea vine în egală măsură din afară și din interior. Votanții USR și AUR, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani și locuitorii din București sunt categoriile care percep cel mai intens sentimentul de pericol.
Diferențele între categorii sociale
Respondenții din rândul votanților PSD sunt mai predispuși să considere că pericolul vine din afară, în timp ce votanții AUR și tinerii menționați mai devreme cred într-o amenințare mai mare din interiorul țării. Persoanele cu studii superioare și locuitorii din zonele urbane mari sunt mai înclinați să considere că pericolul provine atât din interior, cât și din exterior.
Metodologia sondajului
Datele au fost culese prin metoda interviului telefonic, cu un eșantion de 1.150 de persoane reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, cu un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Sentimentul general de pericol resimțit de români reflectă o criză profundă de încredere în instituțiile statului și în stabilitatea națională, având implicații semnificative asupra coeziunii sociale și a viitorului politic al țării.