Contaminarea cu microplastice în peștii din Marea Neagră
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat o analiză asupra a trei specii marine frecvent consumate în România, descoperind niveluri alarmante de contaminare cu microplastice. Studiul a relevat că 93,3% din șprot și rapană, precum și 66,7% din midiile colectate de pe litoralul românesc conțin fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice în organele interne
Lucrarea publicată în decembrie 2025 a demonstrat că particulele de plastic au fost identificate atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale tuturor celor trei specii analizate. Autorii studiului subliniază transferul trofic al acestor particule, observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme contaminate.
Implicarea sănătății umane
Cercetătorii avertizează că aceste specii, consumate de oameni, constituie căi potențiale de expunere la microplastice, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare privind sursele și riscurile pentru sănătate asociate cu microplasticele din Marea Neagră.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Analiza a inclus și o comparație cu datele obținute de cercetători bulgari în zonele Varna și Burgas, concluzionând că organismele de pe litoralul românesc au o frecvență mai mare a contaminării cu microplastice. Aceasta este explicată prin apropierea litoralului românesc de gurile de vărsare ale Dunării, care contribuie semnificativ la poluare.
Influența Dunării asupra poluării
Studiul menționează că poluarea crescută cu microplastice este legată de deversarea fluviului Dunărea, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic, afectând fauna marină din zona de nord a litoralului românesc.
Tipuri de microplastice identificate
În ceea ce privește compoziția particulelor de plastic, studiul arată că fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au constituit doar 7%, 2% și 1%. La midii, fibrele au constituit 96% din particulele din glanda digestivă, în timp ce rapana a prezentat 97% fibre în stomac și exclusiv fibre în țesutul moale. La șprot, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal.
Distribuția culorilor microplasticelor
Cercetătorii au notat că majoritatea microplasticelor găsite erau de culoare neagră, albastră și transparentă, cu proporții variate în funcție de specie. Midiile au avut predominanța particulelor albastre, melcii rapană au fost caracterizați prin particule negre, iar șprotul prin particule transparente.
Finanțarea cercetării
Studiul intitulat „Microplastic Accumulation in Commercially Important Black Sea Fish and Shellfish: European Sprat (Sprattus sprattus), Mussels (Mytilus galloprovincialis) and Rapa Whelks (Rapana venosa)” a fost finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE.
Aceste descoperiri subliniază o problemă gravă de sănătate publică și de mediu, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente pentru a combate poluarea cu plastic în Marea Neagră și pentru a proteja sănătatea consumatorilor.