Campania de defăimare a justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat marți seară rezultatele unui sondaj intern care relevă că judecătorii și procurorii din România au resimțit în ultimul an o campanie de atacuri împotriva justiției. Sondajul a fost completat de peste 56% dintre magistrații din toate nivelurile, iar chestionarul a inclus 20 de întrebări.
Percepția judecătorilor asupra campaniei publice
Conform datelor, 98,1% dintre judecători au declarat că au simțit o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM, 67% dintre respondenți au fost de acord cu aceste reacții, 25% au avut o poziție neutră, iar 8% au contestat reacțiile CSM.
CSM apreciază că reacțiile sale au fost bine primite, având un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, iar dezacordul a fost minim.
Problemele legate de completurile de judecată
În legătură cu continuitatea completului, 8,4% dintre judecători (192) au afirmat că au fost înlocuiți, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost afectați. Dintre cei înlocuiți, 139 de judecători au spus că măsura a fost luată cu acordul lor, iar 31 fără acord. 169 de judecători au considerat că motivele invocate pentru înlocuire au fost justificate, în timp ce 16 au contestat acest lucru.
Contestațiile actelor administrative
Un număr de trei judecători au contestat actul administrativ în instanță, iar 71 nu au făcut acest demers. Motivele pentru necontestație sunt variate și includ percepția că măsurile au fost justificate.
Contextul sondajului
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcție din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil între 16 și 21 decembrie 2025, având 2.583 de participanți, ceea ce reprezintă 56,50% din corpul activ al judecătorilor. Aproape jumătate dintre participanți au completat datele anonim.
CSM a inițiat această consultare în contextul actual al justiției, ca reacție la documentarul Recorder intitulat „Justiția capturată”.
Concluzie
Rezultatele sondajului evidențiază o percepție generalizată a judecătorilor privind atacurile asupra justiției, ceea ce sugerează o criză de încredere în sistemul judiciar, cu implicații potențiale asupra funcționării sale și a relației cu societatea.