Provocări pentru piețele din România în contextul alegerilor
Investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele românești, având în vedere că alegerile prezidențiale programate pentru sfârșitul acestei săptămâni generează incertitudini cu privire la gestionarea deficitului bugetar, care este cel mai mare din Uniunea Europeană. Această situație a fost relatată de Financial Times.
Impactul alegerilor asupra leului și guvernului
Investitorii în obligațiuni și valută se așteaptă la o nouă depreciere a leului față de euro, în urma turului al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, care ar putea aduce la conducerea țării un lider de extremă dreapta, George Simion. Acesta se confruntă cu primarul centrist pro-UE al Bucureștiului, Nicușor Dan, și a câștigat primul tur al alegerilor în această lună. Rezultatul a condus la prăbușirea guvernului, având în vedere că candidatul acestuia nu a reușit să se califice pentru turul doi pentru a doua oară consecutiv, ceea ce a dus la demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Incertitudinea pe termen lung
Investitorii se așteaptă la luni de incertitudine în privința modului în care noul guvern va aborda deficitul bugetar, care a crescut la peste 9% din PIB anul trecut. Ambii candidați au promis măsuri pentru reducerea deficitului și a datoriei, însă nu există claritate asupra modului în care vor implementa aceste planuri. Yerlan Syzdykov, manager de portofoliu la Amundi, a subliniat că „cu cât vom aștepta mai mult să vedem aceste reforme fiscale urgente și necesare puse în aplicare, cu atât riscurile vor fi mai mari”.
Calculele pieței și perspectiva electorală
În ultima etapă a campaniei, sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate. Noul președinte va avea responsabilitatea de a numi un prim-ministru și de a coordona partidele pentru formarea unui nou guvern. În cazul în care ambele încercări de a forma o majoritate eșuează, România ar putea organiza alegeri anticipate. Kathryn Exum, co-director de cercetare și strategie suverană la Gramercy Funds Management, a menționat că piața a luat în calcul o șansă proporțională de victorie a lui Simion, dar nu a integrat încă pe deplin această posibilitate. Ea a adăugat că piețele reflectă un „nivel ridicat de incertitudine cu privire la traiectoria fiscală”, indiferent de câștigătorul alegerilor.
Fluctuațiile leului și riscurile de rating
Leul a scăzut cu 2,8% în zilele care au urmat rezultatului primului tur. Banca Națională a României (BNR) a cheltuit deja cel puțin 5 miliarde de euro pentru a stopa vânzările masive, conform estimărilor analiștilor. În plus, statutul de investiție al României este în pericol, riscând să fie retrogradat de către două dintre cele trei mari agenții de rating de credit. Datoriile României se tranzacționează deja la prețuri mai mici decât cele ale altor țări emergente cu rating de investiție.
Dependința de investitorii internaționali
Deși datoriile României sunt încă sub două treimi din PIB, țara a devenit din ce în ce mai dependentă de investitorii internaționali pentru a finanța deficitele bugetare. Simion a promis politici costisitoare, precum locuințe subvenționate de stat și naționalizarea companiilor energetice, fără a prezenta o sursă clară de finanțare. Pe de altă parte, Dan a promis măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și o gestionare mai eficientă a fondurilor europene.
Consecințele unei posibile retrogradări
Cu aproximativ 56 de miliarde de euro la începutul anului, datoriile deținute de străini din România au depășit datoriile Poloniei, o economie de două ori mai mare. Analiștii UBS estimează că vânzările forțate de către fondurile care nu pot deține datorii neperformante ar putea ajunge între 10 și 20 de miliarde de euro, în cazul unei retrogradări. Noul președinte și guvern se vor confrunta, de asemenea, cu presiunea negocierilor pentru accesul la fondurile UE, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal adecvat.
Emisiunile de obligațiuni și perspectivele economice
Până în prezent, România a emis aproximativ 7 miliarde de euro din cele 15 miliarde de euro planificate pentru anul acesta, o sumă ce va fi supusă unor restricții fiscale, față de anul trecut, expunându-se astfel la costuri mai mari de împrumut dacă prețurile obligațiunilor scad după alegeri. În ciuda creșterii economice a României din ultimii ani, Simion a subliniat faptul că românii devin tot mai săraci din cauza crizei energetice și a altor factori economici. O nouă depreciere a leului ar agrava presiunea asupra finanțelor publice, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro. Investitorii și analiștii estimează că, după intervenția recentă, Banca Națională mai are în rezervă aproximativ 65 de miliarde de euro, dar trebuie să acopere și importurile și plățile datoriei.