Insula Bastoy: O abordare inovatoare a detenției
Norvegia a reușit să redefinească conceptul de detenție pe insula Bastoy, unde deținuții trăiesc în condiții care seamănă mai degrabă cu o vacanță decât cu o pedeapsă. Aici, cei 115 deținuți locuiesc în case confortabile, beneficiază de mese rafinate și au libertatea de a-și organiza ziua după bunul plac. Această abordare a dus la una dintre cele mai mici rate de recidivă din Europa.
Un sat al reabilitării
Insula Bastoy, acoperită de păduri de pini, funcționează ca un sat autosustenabil, fără garduri electrice. Deținuții au atribuții clare, muncind la fermă, pescuind sau întreținând clădirile. În loc de un program strict, se pune accent pe muncă, cooperare și responsabilitate. Meniurile oferite includ preparate precum „chiftele de pește cu sos alb” și „somon la cuptor”, demonstrând o diferență semnificativă față de hrana din închisorile tradiționale.
Activități recreative și educaționale
Bastoy promovează responsabilizarea deținuților prin activități precum pescuitul, echitația și lecțiile de tenis, creând o atmosferă asemănătoare unei tabere de vară. Directorul închisorii, Arne Kvernvik Nilsen, afirmă că scopul este reducerea riscului de recidivă, subliniind importanța transformării comportamentale în locul pedepselor dure.
Statistici relevante
Rata de recidivă la Bastoy este de doar 16% în primii doi ani de la eliberare, comparativ cu 20% în restul Norvegiei și cu procente care depășesc 50% în multe alte state europene. Sistemul norvegian se bazează pe justiția restaurativă, promovând empatia și reintegrarea socială, cu scopul de a transforma comportamentul condamnaților.
Contrastul cu sistemele penitenciare dure
În contrast cu Bastoy, există închisori din întreaga lume unde detenția este sinonimă cu tortura și condiții inumane, cum ar fi Tadmor în Siria, cunoscută drept „lagărul morții”, și Carandiru în Brazilia, unde sute de deținuți au murit în condiții îngrozitoare. În Statele Unite, ADX Florence este renumită pentru izolarea extremă a celor mai periculoși criminali, cu 23 de ore pe zi petrecute în celule fără feronerie.
Concluzie
Modelul norvegian de la Bastoy oferă o alternativă viabilă la metodele punitive tradiționale, demonstrând că reabilitarea și responsabilizarea pot reduce semnificativ recidiva, având potențialul de a transforma viețile foștilor deținuți și de a contribui la o societate mai sigură.